ICCJ. Decizia nr. 1274/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1274/200.
Dosar nr. 6018/2/2008
Şedinţa publică din 6 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 3 din 9 ianuarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara Munteanu Aurelia împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispuse în dosar nr. 342/P72008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
S-au reţinut următoarele:
La data de 27 februarie 2008, petiţionara a solicitat efectuarea urmăririi penale cu privire la intimatul T.R.I., judecător la Judecătoria sector 1 Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi complicitate la înşelăciune.
S-a motivat că la data de 16 ianuarie 2008 intimatul, desemnat ca judecător în dosarul nr. 2398/299/2007 al Judecătoriei Sector 1, nu s-a abţinut de la judecarea cauzei, deşi împotriva sa se formulase plângere penală de petiţionară, fiind incidente dispoziţiile art. 27 pct. 9 C. proc. pen. - starea de vrăjmăşie fiind dovedită.
De asemenea, se susţine că intimatul trebuia să verifice dacă reclamantului în cauza ce face obiectul dosarului nr. 2398/299/2007 avea calitate procesuală activă, ori acte care să dovedească pretenţiile, obligaţii pe care însă nu şi le-a îndeplinit, prejudiciind persoana în cauză.
Procurorul a constatat că faptele reclamate nu sunt prevăzute de legea penală, pretinsele încălcări ale legii putând face obiectul criticii în căile de atac, iar prin rezoluţia din 10 aprilie 2008, a dispus neînceperea urmăririi penale.
Plângerea formulată de petiţionară în condiţiile art. 275-278 C. proc. pen. a fost respinsă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin rezoluţia nr. 771/II/2 din 22 mai 2008.
Prin sentinţa penală atacată, plângerea petentei formulată în condiţiile art. 2781 C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată.
S-a motivat că judecătorul nu şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, în mod corect nu s-a abţinut de la judecarea cauzei, întrucât respingerea excepţiei privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantei nu constituie o antepronunţare, atâta timp cât nu s-a pronunţat pe fondul cauzei.
De asemenea, existenţa unor reclamaţii cu privire la activitatea sa nu presupune o stare de vrăjmăşie, de natură a atinge incompatibilitate.
Recursul petiţionarei declarat împotriva sentinţei penale nr. 3 din 9 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, este nefondat.
În mod temeinic şi legal s-a apreciat că faptele reclamate nu sunt prevăzute de legea penală, intimatul judecător acţionând în acord cu dispoziţiile legii procesuale civile.
Susţinerea petiţionarei recurente, în sensul că intimatul a comis un abuz, întrucât a respins pentru a doua oară o cerere de recuzare formulată împotriva sa, nu poate fi avută în vedere, atâta timp cât potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (3) şi art. 30 alin. (4) C. proc. civ., pentru aceleaşi motive nu se poate formula o nouă cerere de recuzare împotriva aceluiaşi judecător, iar această cerere - inadmisibilă se soluţionează de instanţa în faţa căreia a fost formulată.
Se constată astfel că, intimatul judecător a aplicat în mod corect dispoziţiile procedurii civile mai sus invocate.
Judecătorul, independent şi inamovibil nu poate răspunde pentru fapte penale pretins comise cu ocazia judecăţii cauzei decât în măsura în care se dovedeşte că a acţionat cu intenţie directă de a cauza un prejudiciu părţilor în proces, ceea ce în speţă nu s-a dovedit.
De asemenea, hotărârile judecătoreşti se examinează în căile de atac, motivele invocate de petiţionară putând fi invocate prin aceste căi la instanţele superioare.
Faţă de aceste considerente, recursul declarat de petiţionara M.A. va fi respins, ca nefondat, conform dispoziţiilor art. 38915 pct. 2 C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara M.A. împotriva sentinţei penale nr. 3 din 9 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1260/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 156/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
