ICCJ. Decizia nr. 1636/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1636/2009
Dosar nr. 3737/1/2009
Şedinţa publică din 4 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 aprilie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia minori şi familie, pronunţată în dosarul nr. 06832/99/2008 a fost menţinută starea de arest a inculpatului S.C.C.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că prin sentinţa penală nr. 27 din 14 ianuarie 2009 a Tribunalului Iaşi, inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, sporită la 11 ani închisoare, pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de lipsire de libertate prevăzută de art. 189 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., constând în aceea că, în noaptea de 2 august 2008, împreună cu alţi inculpaţi, unul minor, condamnaţi în cauză, a reţinut pe partea vătămată A.D.M. de 14 ani într-un autoturism, după care, prin violenţă şi ameninţare, a întreţinut relaţii sexuale cu aceasta.
Totodată, instanţa, sesizată cu apelul declarat de inculpat împotriva hotărârii atacate, a considerat că se impune menţinerea stării de arest, deoarece nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul S.C.C. care a susţinut că măsura arestării preventive nu mai este justificată şi a solicitat revocarea acesteia şi judecarea sa în stare de libertate.
Recursul declarat nu este întemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 300 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa este datoare să verifice în cursul judecăţii legalitatea şi temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160b alin. (3) din acelaşi cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanţa, prin încheiere motivată, dispune menţinerea stării de arest.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că arestarea inculpatului S.C.C. s-a dispus, în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen., existând motive verosimile de a bănui că acesta a comis infracţiunile de lipsire de libertate şi viol prevăzute de art. 189 alin. (1) şi (2) şi art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., constând în aceea că, împreună cu alte persoane, a reţinut-o pe minora A.D.M., în vârstă de 14 ani într-un autoturism, după care, prin violenţă şi ameninţare, a întreţinut relaţii sexuale cu aceasta.
Având în vedere probele de vinovăţie administrate, Tribunalul Iaşi a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 10 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de concurs de 1 an, urmând să execute 11 ani închisoare.
Ţinând seama de probatoriul cauzei şi de soluţia de condamnare pronunţată, Curtea constată că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că menţinerea acestei măsuri de către instanţa de apel este pe deplin justificată şi conformă cu dispoziţiile legale evocate şi cu cele ale art. 5 din C.E.A.D.O.L.F. şi că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică derivat din natura, gravitatea şi rezonanţa în comunitate a faptei şi din împrejurările comiterii ei.
Faţă de cele ce preced, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de inculpatul S.C.C., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.C.C. împotriva încheierii din 16 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia minori şi familie, în dosarul nr. 06832/99/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1633/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1640/2009. Penal → |
|---|
