ICCJ. Decizia nr. 1825/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs

Decizii penale ICCJ 2009

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1825/2009

Dosar nr. 4075/1/2009

Şedinţa publică din 15 mai 2009

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea dată în şedinţa publică din 30 aprilie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, în dosarul nr. 3040/115/2008 – 6 aprilie 2009, în baza art. 3002 C. proc. pen., raportat la art. 160b C. proc. pen., instanţa a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului Şt.I.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă şi în prezent, precum şi pericolul social concret pentru ordinea publică. Se reţine că pedeapsa închisorii prevăzută de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului şi pentru care există presupunerea rezonabilă că ar fi fost comisă de aceştia este mai mare de 4 ani.

Referitor la menţinerea temeiurilor se reţine şi faptul că împotriva inculpatului prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare prin sentinţa penală nr. 11 din 5 martie 2009, iar potrivit dispoziţiilor art. 681 C. proc. pen., art. 139 şi 160b C. proc. pen., măsurile preventive necesită existenţa presupunerii rezonabile privind săvârşirea faptelor inculpatului.

Totodată, s-a apreciat că se menţin indiciile că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, faţă de natura infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, circumstanţele reale reţinute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare al instanţei, împrejurarea că fapta este una care atrage obligaţia statului de a lua măsurile pentru protecţia cetăţenilor împotriva comiterii de infracţiuni grave.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea măsurii arestării preventive.

Recursul nu este fondat.

Examinând cauza sub toate aspectele conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., instanţa reţine următoarele considerente:

Inculpatul Şt.I. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracţiunile de dare de mită, prevăzută de art. 255 C. pen., act sexual cu un minor prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen. şi incest, prevăzută de art. 203 C. pen., cu aplicarea art. 33 C. pen., reţinându-se că, în noaptea de 29 iulie 2008, a întreţinut un act sexual normal cu fiica sa Şt.E.G., în vârstă de 14 ani, iar la data de 25 septembrie 2008 a oferit suma de 1000 lei ofiţerului de poliţie C.A. din cadrul I.P.J. Caraş-Severin pentru a-i facilita cercetarea penală în aşa fel încât să nu rezulte că ar fi vinovat de faptele prevăzute de art. 197, 198 şi 203 C. pen.

Inculpatul a fost arestat în temeiul art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., întrucât infracţiunea prevăzută de art. 203 C. pen., este pedepsită cu închisoarea de la 2 ani la 7 ani iar infracţiunea prevăzută de art. 255 C. pen., pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Prin sentinţa penală nr. 11 din 5 martie 2009 a Tribunalului Caraş-Severin inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunile concurente la o pedeapsă de 10 ani închisoare, menţinându-se starea de arest a acestuia.

Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b C. proc. pen.

Constatând că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate în mod corect s-a menţinut arestarea preventivă.

În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul declarat de inculpat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Şt.I. împotriva încheierii din 30 aprilie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 3040/115/2008.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 mai 2009.

← ICCJ. Decizia nr. 1822/2009. Penal. Menţinere măsură de...  ICCJ. Decizia nr. 1833/2009. Penal. Rejudecarea după extrădare... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1825/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs