ICCJ. Decizia nr. 2174/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2174/2009
Dosar nr. 586/32/2008
Şedinţa publică din 9 iunie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Rezoluţia nr. 652/P din 11 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţa de executor judecătoresc C.C., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), întrucât fapta nu există.
Pentru a se da această soluţie s-au reţinut următoarele:
Prin plângerea formulată, petentul S.D., administrator al SC T. SRL, a solicitat efectuarea de cercetări faţă de executorul judecătoresc C.C., pe motivul că ar fi pus în executare în mod abuziv o hotărâre judecătorească, în sensul că ar fi încercat să ridice o construcţie pe proprietatea sa.
Totodată, s-a sesizat că această hotărâre judecătorească a mai fost pusă în executare în cursul anilor trecuţi.
Prin Decizia civilă nr. 1908/2002 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 1007/P/2002, s-a admis apelul civil după casare promovat de S.D., administrator al SC T. SRL Piatra-Neamţ, împotriva Sentinţei civile nr. 6239 din 17 septembrie 2001 a Judecătoriei Piatra-Neamţ, în contradictoriu cu intimata M.V.
S-a schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul obligării pârâţilor să lase reclamantei în deplină proprietate suprafaţa de 200 mp situată în Piatra-Neamţ, str. G.N.D., conform raportului de expertiză - pct. A-D- J-R.
A înlăturat dispoziţia din sentinţa civilă apelată prin care a fost autorizată reclamanta să ridice construcţiile proprietatea pârâţilor, respingând în consecinţă acest capăt de cerere.
Conform acestei hotărâri la data de 14 septembrie 2005, creditoarea M.V. s-a adresat cu cerere Biroului Executorului Judecătoresc C.C., solicitând punerea în executare.
În raport de cele solicitat executorul judecătoresc a demarat procedurile de executare.
Debitorii S.D. şi SC T. SRL Piatra-Neamţ au formulat contestaţie cu privire la executare, susţinând că aceeaşi hotărâre a mai fost pusă în executare.
Prin Decizia civilă nr. 702/2007, Tribunalul Neamţ a admis recursul creditoarei M.V., menţinând formele de executare în Dosarul nr. 230/2005 al Biroului Executorului Judecătoresc C.C.
În aceste condiţii s-a formulat din nou somaţie către debitor, stabilindu-se ca termen de executare data de 14 decembrie 2007. Datorită lipsei debitorilor, s-a fixat un nou termen la data de 24 ianuarie 2008. Cu acest prilej s-a încercat punerea în executare a hotărârii judecătoreşti, în sensul punerii în stăpânire a creditoarei pentru suprafaţa de 200 mp fără a exercita niciun demers de ridicare a barăcii metalice proprietatea debitorilor, delimitată cu pct. M-L-K-N.
S-a constatat totodată că pe porţiunea B-C-L-M, sunt amplasate două umpluturi din coli de tablă sudată, blocându-se prin aceasta accesul creditoarei către terenul acesteia pe care se află o casă şi o magazie (delimitată cu pct. D-E-F-J).
S-a încheiat astfel un proces-verbal, în care s-a precizat angajamentul debitorilor, ca până la data de 15 martie 2008 să fie eliberată acea porţiune de teren blocată cu foile de tablă.
Întrucât nu a fost respectat acest termen, la data de 10 iunie 2008, executorul judecătoresc C.C. s-a deplasat din nou în teren pentru punerea în executare a hotărârii.
S-a început realizarea acestui lucru prin încercarea de a tăia punctele de sudură a plăcilor de tablă pe porţiunea delimitată în pct. B-M, însă nu s-a putut realiza acest lucru datorită rezistenţei punctelor de sudură şi datorită stării conflictuale create.
Executorul judecătoresc s-a oprit din această activitate, recomandând părţilor să promoveze o acţiune în instanţă cu privire la eliberarea acelei căi de acces.
Din vizionarea CD-ului pus la dispoziţie de către petentul S.D., nu a rezultat ridicarea sau afectarea în vreun mod a construcţiilor proprietatea pârâţilor aşa cum este menţionat în hotărârea judecătorească (pct. M-L-K-N), ci doar încercarea de a îndepărta acea coală din tablă amplasată ulterior de petent în continuarea construcţiei (pct. B-M) blocând astfel accesul şi folosirea terenului de către creditoare.
Împotriva acestei rezoluţii petiţionarul a făcut plângere la procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care prin Rezoluţia nr. 641/II/2 din 14 august 2008 i-a respins-o.
Pentru a da această soluţie a reţinut următoarele:
Prin Rezoluţia nr. 652/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc C.C., împotriva căruia s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), deoarece fapta nu există.
Împotriva rezoluţiei a formulat plângere petentul S.D., în conformitate cu prev. art. 275 - 278 C. proc. pen., susţinând că aceasta este nelegală şi netemeinică, deoarece executorul judecătoresc C.C. şi-a încălcat atribuţiunile de serviciu prin distrugerea unei părţi din construcţii, prin tăiere cu flexul, deşi conform Deciziei nr. 1908 din 11 decembrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 1007/2002, s-a înlăturat dispoziţia prin care a fost autorizată M.V. să ridice construcţiile proprietatea lui S.D.
Din actele premergătoare efectuate a rezultat următoarea situaţie de fapt:
Urmare a Deciziei civile nr. 1908/2008 a Curţii de Apel Bacău, creditoarea M.V. s-a adresat cu o cerere la B.E.J. C.C., prin care a solicitat punerea în executare a hotărârii judecătoreşti mai sus menţionate, în sensul de a o pune în stăpânire pe o suprafaţă de 200 mp.
În aceste condiţii s-au formulat mai multe somaţii către S.D., în vederea punerii în executare a hotărârii judecătoreşti.
Cu ocazia deplasării la faţa locului, s-a constatat că drumul de acces al numitei M.V. către terenul respectiv era blocat cu două coli de tablă sudată. Astfel, s-a încheiat un proces-verbal în care s-a precizat angajamentul debitorilor ca până la data de 15 martie 2008 să fie eliberată acea porţiune de teren blocată cu foile de tablă. Deoarece S.D. nu a depus diligenţe în vederea eliberării căii de acces, la data de 10 iunie 2008 executorul judecătoresc C.C. s-a deplasat din nou în teren şi a încercat tăierea punctelor de sudură a plăcilor de tablă pe porţiunea ce bloca trecerea, lucru, însă, ce nu s-a putut realiza datorită rezistenţei punctelor de sudură, precum şi a stării conflictuale create.
Faţă de această situaţie, executorul judecătoresc C.C. a recomandat părţilor să promoveze o acţiune în instanţă cu privire la eliberarea acelei căi de acces.
Împotriva celor două rezoluţii petiţionarul a făcut plângere în termen legal la instanţă, conform art. 2781 C. proc. pen.
În motivarea plângerii a arătat în esenţă că acestea sunt nelegale şi netemeinice, întrucât nu a fost administrat tot probatoriul pentru a se putea trage concluzia că executorul judecătoresc nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii pentru care a fost reclamat.
Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze cu minori şi de familie, prin Sentinţa penală nr. 165 din 13 noiembrie 2008, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionarul S.D. reprezentant al SC T. SRL împotriva Rezoluţiilor nr. 652/P/2008 din 11 iulie 2008 şi nr. 641/II/2 din 14 august 2008 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat petiţionarul la cheltuieli judiciare către stat.
În motivarea acestei sentinţe s-a reţinut în esenţă că în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva executorului judecătoresc C.C. întrucât din actele premergătoare efectuate rezultă în mod cert că acesta nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii pentru care a fost reclamat.
Nemulţumit de hotărârea pronunţată de instanţa de fond petiţionarii S.D. şi SC T. SRL au declarat prezentul recurs.
Recursurile declarate de petiţionari sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente:
Conform dispoziţiilor art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fapta funcţionarului public, care în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
Din actele premergătoare efectuate a rezultat următoarea situaţie de fapt:
Urmare a Deciziei civile 1908/2008 a Curţii de Apel Bacău, creditoarea M.V. s-a adresat cu o cerere la B.E.J. C.C., prin care a solicitat punerea în executare a hotărârii judecătoreşti mai sus menţionate, în sensul de a o pune în stăpânire pe o suprafaţă de 200 mp.
În aceste condiţii s-au formulat mai multe somaţii către S.D., în vederea punerii în executare a hotărârii judecătoreşti.
Cu ocazia deplasării la faţa locului, s-a constatat că drumul de acces al numitei M.V. către terenul respectiv era blocat cu două coli de tablă sudată. Astfel, s-a încheiat un proces-verbal în care s-a precizat angajamentul debitorilor ca până la data de 15 martie 2008 să fie eliberată acea porţiune de teren blocată cu foile din tablă. Deoarece S.D. nu a depus diligenţe în vederea eliberării căii de acces, la data de 10 iunie 2008 executorul judecătoresc C.C. s-a deplasat din nou în teren şi a încercat tăierea punctelor de sudură a plăcilor de tablă pe porţiunea ce bloca trecerea, lucru, însă, ce nu s-a putut realiza datorită rezistenţei punctelor de sudură, precum şi a stării conflictuale create.
Faţă de această situaţie, executorul judecătoresc C.C. a recomandat părţilor să promoveze o acţiune în instanţă cu privire la eliberarea acelei căi de acces.
Analizând actele premergătoare efectuate se constată că în mod corect prin rezoluţiile atacate s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât intimatul, executor judecătoresc nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii reclamate.
De asemenea se constată că nu se mai impune administrarea altor probe aşa cum petiţionarul a solicitat şi în faţa instanţei de fond şi în faţa instanţei de recurs întrucât situaţia de fapt a fost corect stabilită din aceasta nerezultând faptul că executorul judecătoresc şi-ar fi depăşit atribuţiile sau şi le-ar fi îndeplinit în mod defectuos.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii S.D. şi SC T. SRL împotriva Sentinţei penale nr. 165 din 13 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumelor de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 110/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2175/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
