ICCJ. Decizia nr. 284/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 284/2009
Dosar nr. 563/32/2008
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 156 din 6 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate de petenta L.F.S.Ş.M. din România împotriva rezoluţiei din data de 21 mai 2007, dată în dosarul nr. 182/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu menţinerea acesteia.
Prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 2781 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., s-a dispus trimiterea plângerii formulate de petenţii Z.T. şi D.V. împotriva aceleiaşi rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pentru efectuarea procedurii prevăzută de art. 278 C. proc. pen.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rezoluţia din data de 21 mai 2007, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 182/P/2007, în temeiul art. 228 alin. (6) şi art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privindu-i pe M.I., comisar şef de poliţie în cadrul I.P.J. Bacău şi Ş.C., întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă săvârşirea vreunor fapte penale, respectiv a infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), sau a altor infracţiuni, în cauză fiind vorba de unele neînţelegeri şi litigii care au eventual caracter de natură civilă.
Pentru a pronunţa această soluţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a reţinut următoarele:
În cauză, urmare a unei plângeri formulate de L.F.S.Ş.M. privitor la unele abateri şi încălcări de lege comise de lucrătorul de poliţie M.I., comisar şef de poliţie şi Ş.C., om de afaceri, s-au efectuat acte premergătoare privitor la sesizarea formulată.
În esenţă, se reclamă în cauză că ar fi fost vorba de afaceri imobiliare şi de achiziţionarea unor imobile, în mod abuziv de către persoanele implicate mai sus şi că aceste fapte s-ar fi comis datorită funcţiilor deţinute de M.I., comisar şef de poliţie şi Ş.C., manager.
În cauză este vorba de o nemulţumire din partea unor reprezentanţi ai L.F.S.Ş.M. privitor la achiziţionarea unui teren situat în municipiul Bacău.
Achiziţionarea respectivului teren s-a făcut conform prevederilor legale, fiind încheiate acte legale de vânzare-cumpărare, acte autentificate prin încheierea de autentificare nr. 2405 din 20 iunie 2003 la B.N.P. U.S.Şt.
Au apărut ulterior nemulţumiri cu privire la dobândirea legală sau nu a terenului aflat în litigiu, toate acestea făcând obiectul mai multor cauze civile, care au fost şi mai sunt pe rolul instanţelor civile.
Este tot astfel de reţinut şi soluţia adoptată în dosarul nr. 3114/180/2006 (număr format vechi 12403/2006), prin care reprezentantul L.F.S.Ş.M. – Z.T. a fost condamnat, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie, prevăzută de art. 220 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen.
Tot prin aceeaşi sentinţă penală nr. 1134 din 9 mai 2007 a Judecătoriei Bacău, în temeiul art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., art. 170, 346 şi 348 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul Z.T. să lase părţilor vătămate M.I. şi M.F. în liniştită posesie suprafaţa de 595 m.p. teren intravilan situat în Bacău.
Din actele premergătoare efectuate în cauză, se arată în rezoluţia atacată, nu rezultă că M.I. ar fi abuzat de funcţia sa şi de gradul de comisar şef de poliţie în legătură cu terenul achiziţionat şi nici nu se poate reţine că ar fi comis fapte de natură penală.
Tot astfel, nu s-a constatat săvârşirea vreunei fapte penale de către Ş.C. şi care, de altfel, l-a acţionat în judecată pe Z.T. şi H.V. pentru tulburare de posesie.
Este de reţinut că în fapt şi drept este vorba de litigii de natură civilă, părţile având căile de judecată deschise la instanţele civile.
Împotriva acestei rezoluţii, petenta L.F.S.Ş.M. a formulat, în conformitate cu prevederile art. 275 – art. 278 C. proc. pen., plângere, susţinând că rezoluţia pronunţată este nelegală şi netemeinică.
Prin rezoluţia nr. 639/II/2 din data de 14 august 2008, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 275 – art. 278 C. proc. pen., a fost soluţionată doar plângerea petentei L.F.S.Ş.M. din România şi în baza art. 275 – art. 278 C. proc. pen., care a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
Împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale au formulat, conform art. 2781 C. proc. pen., plângere la instanţă petenţii L.F.S.Ş.M., Z.T. şi D.V.
Pentru petenţii Z.T. şi D.V., prima instanţă a reţinut că au parcurs procedura prevăzută de art. 278 C. proc. pen., la procurorul ierarhic superior, astfel că s-a făcut în cauză aplicarea prevederilor art. 2781 alin. (1) şi (3) C. proc. pen.
Pentru petenta L.F.S.Ş.M. s-a apreciat că plângerea este nefondată, prin rezoluţia procurorului constatându-se, corect, că faptele nu există.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petenta L.F.S.Ş.M. din România, care, a reiterat susţinerile din plângerea penală iniţială şi a solicitat tragerea la răspundere penală a intimaţilor pentru infracţiunile reclamate.
Recursul este neîntemeiat.
Înalta Curte, analizând hotărârea primei instanţe, atât prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât şi din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală şi temeinică.
Petenta a reclamat pretinse abateri şi încălcări de lege comise de lucrătorul de poliţie M.I., comisar şef poliţie şi Ş.C., om de afaceri cu prilejul unor afaceri imobiliare.
Se fac referiri la achiziţionarea unui teren situat în municipiul Bacău.
Actele premergătoare efectuate au arătat că achiziţionarea respectivului teren s-a făcut conform prevederilor legale, prin acte de vânzare-cumpărare autentificate de notarul public U.S.Şt.
Nu a rezultat că petiţionarul M.I. ar fi abuzat de funcţia sa şi de gradul de comisar şef de poliţie în legătură cu terenul achiziţionat, şi nici că intimatul Ş.C. ar fi săvârşit fapte penale.
De altfel, s-a reţinut că între părţi e un litigiu civil, acesta având căile de judecată deschise la instanţele civile.
Constatând că în cauză, corect s-a pronunţat o soluţie de neîncepere a urmăririi penale în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., menţinută şi de prima instanţă, Înalta Curte urmează să respingă recursul petentei ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va dispune obligarea petentei la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta L.F.S.Ş.M. România prin reprezentant Z.T., împotriva sentinţei penale nr. 156 din 06 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 ianuarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2836/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2848/2009. Penal. Violul (art.197 C.p.). Recurs → |
---|