ICCJ. Decizia nr. 2843/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2843/2009
Dosar nr. 119/89/200.
Şedinţa publică din 26 august 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 170 din 8 aprilie 2009, Tribunalul Vaslui a condamnat pe inculpatul S.C., la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. c) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 alin. (2) C. pen.
Pe perioada prev. de art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului şi în baza art. 88 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată acestuia, durata reţinerii şi arestării preventive de la 20 octombrie 2008 la 8 aprilie 2009.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. a confiscat de la inculpat un cuţit tip fluture aflat la camera de corpuri delicte a instanţei şi înregistrată la poziţia nr. 45/2009 din registrul de corpuri delicte.
A luat act că S.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 a obligat inculpatul să achite părţii civile Serviciul de Ambulanţă jud. Vaslui suma de 405,00 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că în seara zilei de 19 octombrie 2008, pe un drum public din satul jud. Vaslui i-a aplicat victimei S.C.N., nepotul său de frate, lovituri repetate cu un cuţit, provocându-i leziuni care au cauzat, în scurt timp, decesul victimei.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv: procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşa foto, dovada de predare a cuţitului gen „fluture", raportul de expertiză medico-legală (autopsie), raportul de expertiză medico-legală privind inculpatul, raportul de constatare tehnico-ştiinţific, declaraţiile martorilor C.M., S.I.F. şi S.D., precum şi declaraţiile inculpatului.
Fiind audiat, la urmărirea penală, inculpatul nu a recunoscut expres săvârşirea faptei, motivând că nu-şi aminteşte.
În timpul cercetării judecătoreşti inculpatul s-a prevalat de dreptul său la tăcere, menţionând că nu înţelege să mai dea declaraţie în cauză.
Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 79 din 4 iunie 2009, a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul S.C., împotriva sentinţei penale nr. 170 din 8 aprilie 2009 pronunţată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr. 119/89/2009, sentinţă penală pe care a menţinut-o, însuşindu-şi argumentaţia instanţei de fond.
Prin aceeaşi decizie s-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 383 C. pen. s-a dedus arestarea preventivă a inculpatului de la 8 aprilie 2009 la 4 iunie 2009.
Împotriva sus-menţionatei decizii a declarat recurs inculpatul pentru cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., a solicitat redozarea pedepsei prin reevaluarea ansamblului probator administrat în cauză şi faţă de circumstanţele reale ale săvârşirii faptei şi cele personale ale sale, respectiv faptul că este fără antecedente penale, are 6 copii minori în întreţinere, a avut o atitudine sinceră şi a colaborat cu organele de urmărire penală.
Recursul este nefondat.
Analizând Decizia atacată prin prisma motivului invocat de inculpat, Curtea constată că hotărârea instanţei de control judiciar, prin care s-a menţinut sentinţa instanţei de fond, este legală şi temeinică, la stabilirea pedepsei avându-se în vedere gradul de pericol social al acestui gen de fapte, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, modalitatea de săvârşire, recrudescenţa lor, atitudinea procesuală a inculpatului, circumstanţele personale ale acestuia, împrejurarea că este fără antecedente penale, posibilităţile reale de reeducare şi reinserţie socială, aspecte faţă de care se apreciază că pedeapsa aplicată a fost just individualizată, prin reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de disp. art. 74 lit. a) şi art. 76 alin. (2) C. pen., potrivit criteriilor prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), corespunzând scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că nu se justifică reaprecierea cuantumului acesteia.
Ca atare, după verificarea cauzei şi în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.C. împotriva deciziei penale nr. 79 din 4 iunie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi arestării preventive de la 20 octombrie 2008 la 26 august 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 august 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3961/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2870/2009. Penal → |
|---|
