ICCJ. Decizia nr. 2961/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2961/2009
Dosar nr. 7403/1/200.
Şedinţa publică din 17 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a dispus arestarea persoanei solicitate P.A. pentru 5 zile cu privire la care există mandatul european de arestare emis la 25 august 2009 de către autorităţile judiciare spaniole pentru infracţiunile de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi furt calificat.
În fapt, cu privire la persoana solicitată se efectuează cercetări de către autorităţile spaniole pentru că la data de 11 mai 2009 prin efracţie, prin acoperiş, a pătruns în hala societăţii „L." în Caceres sustrăgând marfă din interior.
La data de 14 iunie 2009, prin forţarea uşii şi încuietorii a pătruns în hala societăţii „T.V." din Caceves, de unde, de asemenea, a sustras marfă.
În termen legal, persoana solicitată a exercitat calea ordinară de atac a recursului întrucât se consideră nevinovat. Mai mult, apărătorul său apreciază că din mandatul european de arestare nu rezultă fără dubiu care sunt faptele de care este acuzat şi cuantumul prejudiciului invocat de cele două societăţi.
Examinând criticile în raport cu actele şi lucrările cauzei, încheierea atacată, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform disp. art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Nu s-a contestat existenţa mandatului european de arestare emis de autorităţile spaniole care îndeplineşte condiţiile minimale impuse de dispoziţiile art. 79 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 222/2008.
Din economia întregului Titlu III din Legea nr. 302/2004 reiese că statul de executare este ţinut limitativ de situaţiile reglementate în art. 88 din lege în ceea ce priveşte motivele de refuz al executării, neavând posibilitatea punerii în discuţia părţilor şi a analizării existenţei şi săvârşirii faptelor pentru care s-a emis Decizia judiciară, ori vinovăţia persoanei solicitate, care este atributul exclusiv al autorităţii judiciare emitente.
Pe cale de consecinţă, nefiind înfrânte dispoziţiile art. 881, art. 882, art. 883, art. 89, art. 90, art. 91 din Legea nr. 302/2004 modificată şi republicată, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică şi ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată P.A. împotriva încheierii din 15 septembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 8737/2/2009.
Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4172/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2962/2009. Penal → |
|---|
