ICCJ. Decizia nr. 2912/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2912/2009
Dosar nr. 6977/1/2009
Şedinţa publică din 4 septembrie 2009
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 20 august 2009 Curtea de Apel Galaţi, sesizată cu apelul inculpaţilor G.D.V., B.I. şi C.G. în dosarul nr. 1012/121/2008 verificând legalitatea şi temeinicia arestării preventive a acestuia, în baza art. 3002 şi art. 160b C. proc. pen. a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a celor trei inculpaţi.
Pentru a dispune astfel, instanţa a motivat că inculpaţii au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, actul de sesizare reţinând în esenţă că împreună cu alte persoane au constituit un grup infracţional organizat, în scopul obţinerii de beneficii materiale, prin înşelarea unor agenţi economici şi prin acţiuni repetate, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, prin intermediul SC C. SRL Galaţi au indus în eroare reprezentanţii a 14 societăţi comerciale prin încheierea şi derularea unor contracte, folosindu-se de nume şi calităţi mincinoase, precum şi prin emiterea de file CEC fără acoperire. Prin aceste acţiuni inculpaţii au fi cauzat o pagubă de 693.112,90 lei.
Prin sentinţa penală nr. 544 din 5 decembrie 2008 a Tribunalului Galaţi s-a dispus condamnarea celor 3 inculpaţi pentru infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 215 alin. (1)-(5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedepse rezultante de 17 ani închisoare (C.G.), 7 ani închisoare (G.D.V.) şi 8 ani (B.I.).
Examinând actele dosarului Curtea de Apel Galaţi a constatat că de la ultima verificare a legalităţii şi temeiniciei arestării preventive nu au intervenit modificări ale temeiurilor care au determinat arestarea.
S-au avut în vedere amploarea actelor infracţionale reţinute în actul de sesizare, gravitatea acestora, rezultatul produs prin infracţiuni, împrejurări de natură a avea un ecou negativ şi îngrijorare în rândul opiniei publice.
S-a motivat că aceste împrejurări relevă un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpaţii care au cerut revocarea măsurii preventive susţinând că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, că au o sănătate precară, fiind lipsiţi de antecedente penale, iar pe de altă parte în cauză au fost administrate toate probele, care sunt în favoarea lor.
Recursurile nu sunt fondate.
Potrivit art.160b alin. (3) C. proc. pen., în cursul judecăţii, instanţa verifică periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate menţine prin încheiere motivată măsura arestării preventive.
Înalta Curte observă că instanţa apelului a făcut o corectă aplicare a dispoziţiei menţionate.
Astfel verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive s-a făcut în termenul prevăzut de lege.
S-a motivat că temeiurile care au determinat arestarea nu s-au modificat, faptele sesizate fiind deosebit de grave prin modul în care au fost concepute şi realizate şi prin consecinţele lor păgubitoare care intră în categoria celor „ deosebit de grave".
Înalta Curte observă că aceste motive sunt corect reţinute de instanţa apelului. Mai observă că prin conţinutul concret şi prin rezonanţa lor faptele şi făptuitorii prezintă pericol pentru ordinea publică. În cauză există indicii din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis fapte penale. Referitor la durata judecăţii, Curtea observă că judecarea cauzei s-a prelungit din cauza complexităţii cauzei, determinate de anvergura faptelor care, evident sunt împrejurări ce ţin de făptuitori şi nu de instanţe.
Aşa fiind dispoziţiile art. 160b alin. (3) C. proc. pen. au fost corect aplicate.
Prin urmare în baza art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., recursurile inculpaţilor se vor respinge, ca nefondate şi-i va obliga pe recurenţi la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii G.D.V., B.I. şi C.G. împotriva încheierii din 20 august 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 1012/121/2008.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 septembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2898/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2919/2009. Penal → |
---|