ICCJ. Decizia nr. 2977/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2977/2009
Dosar nr. 7425/1/200.
Şedinţa publică din 21 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 2 septembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia II penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. l2787/3/20081 în temeiul art. 300/2 coroborat cu art. 160/b alin. (1) şi (3) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea şi temeinicia arestării preventive, menţinându-se starea de arest preventiv a inculpaţilor S.M.N., L.B.V., M.M., C.A.B. şi C.A.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că în cauză au fost administrate suficiente probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele reţinute în sarcina lor, că pedepsele pentru infracţiunile pentru care sunt cercetaţi sunt mai mari de 4 ani şi există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen.
S-a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaţilor impun în continuare privarea lor de libertate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul L.B.V., solicitând revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea sa în stare de libertate întrucât temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă.
Recursul inculpatului este nefondat.
Inculpatul L.B.V. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, alături de alţi patru inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Prin sentinţa penală nr. 561 din 28 mai 2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia II penală, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 80 alin. (1) C. pen. şi art. 76 alin. (1), lit. a) C. pen.
S-a reţinut prin actul de trimitere în judecată că în perioada 12 octombrie 2007-10 decembrie 2007, investigatorul sub acoperire cu nume de cod P.A., împreună cu colaboratorul său P.V. au efectuat mai multe cumpărături supravegheate de ecstasy şi heroină de la inculpaţii C.A., M.M. zis S., L.B.V., C.B.A. şi S.M.N., o parte din ele fiind înregistrate audio-video în mediul ambiental în baza autorizaţiilor de înregistrare audio-video nr. 696/A.I/2007 şi nr. 820/A.I./2007 emise de Tribunalul Bucureşti.
In sarcina inculpatului L.B.V. s-a reţinut că la data de 3 decembrie 2007 a oferit o mostră de heroină investigatorului sub acoperire P.A., iar la data de 10 decembrie 2007 împreună cu inculpatul S.M.N. şi prin intermediul inculpatului M.M. a vândut investigatorului sub acoperire P.A. cantitatea de 3,694 kg heroină contra sumei de 80.000 Euro, fiind prins în flagrant. S-a mai reţinut în sarcina acestui inculpat că la data de 26 noiembrie 2007 împreună cu inculpatul S.M.N. a oferit investigatorului sub acoperire I.A. o mostră de heroină de 0,89 gr, iar la 30 noiembrie 2007 a vândut aceluiaşi investigator sub acoperire cantitatea de 490 gr heroină.
Temeiul arestării preventive a inculpatului a fost cel prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Potrivit art.148 lit. f) C. proc. pen., arestarea inculpatului se poate dispune atunci când „inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică".
În cauza de faţă, inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat printr-o hotărâre chiar nedefinitivă pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, existând presupunerea rezonabilă că a săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată, faptă cu un grad de pericol social deosebit, iar faţă de modalitatea de săvârşire a acesteia, de cantitatea mare de droguri traficată, de caracterul repetat al faptei, reiese pericolul concret pentru ordinea publică.
Apreciind că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat şi impun în continuare menţinerea acesteia măsuri, Înalta Curte constată că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, cu respectarea dispoziţiilor Convenţiei europene a drepturilor omului şi ale Constituţiei României referitoare la libertatea individuală, care prevăd că măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive temeinice că s-a săvârşit o infracţiune, din necesitatea de a împiedica să se săvârşească o nouă infracţiune, fiind necesară astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.
Faţă de aceste considerente, recursul inculpatului L.B.V. apare ca fiind nefondat, iar în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează a fi respins.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L.B.V. împotriva încheierii din 2 septembrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia II penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. 12787/3/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 21 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2974/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2988/2009. Penal → |
|---|
