ICCJ. Decizia nr. 3186/2009. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3186/2009

Dosar nr. 1018/3/2009

Şedinţa publică din 9 octombrie 2009

Asupra recursului penal de faţă:

Prin Sentinţa penală nr. 258 din 5 martie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul T.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 5 ani stabilit în condiţiile art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus şi suspendarea executării pedepsei accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

S-a luat act de renunţarea părţii civile V.V. la judecata acţiunii civile formulată împotriva inculpatului.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 313 din Legea nr. 95/2006 şi art. 998, 999 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1199,69 RON către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a cuţitului folosit la săvârşirea infracţiunii şi ridicat conform procesului-verbal încheiat la data de 16 decembrie 2006.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa fondului a reţinut - în fapt - următoarea situaţie:

La data de 16 decembrie 2006, în faţa restaurantului A.F. „A.” din comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov, pe fondul consumului de alcool, inculpatul T.N. i-a aplicat părţii vătămare V.V. mai multe lovituri de cuţit în partea superioară a corpului, provocându-i astfel leziuni grave, care i-au pus viaţa în primejdie.

În perioada 16 - 21 decembrie 2006, partea vătămată a fost internată la Spitalul de Urgenţă Bucureşti cu diagnosticul „Agresiune; plăgi prin înjunghiere multiple: lombară dreapta, cu interesarea masei musculare lombare până la planul muscular intercostal cu lezarea pachetului vascular intercostal, nepenetrantă; latero-vertebrală dreapta L4-L5, cu interesarea masei musculare lombare, nepenetrantă; plagă prin înjunghiere regiune deltoidiană stânga; plagă bord cubital mâna stângă, cu decolare lambou tegumentar cu pedicul dorsal; plagă scalp temporal stâng”.

Din certificatul medico-legal depus la dosar, a rezultat că „V.V. prezintă leziuni de violenţă ce pot data din ziua de 16 decembrie 2006, posibil prin lovire cu corp dur şi corp tăietor-înţepător (tip cuţit sau similar), pentru care necesită circa 16 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii. Leziunile traumatice suferite i-au pus în primejdie viaţa”.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei aplicate atât în ceea ce priveşte cuantumul acesteia, cât şi sub aspectul modalităţii de executare.

În susţinerea motivelor de apel, reprezentantul Ministerului Public a arătat că se impune aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai sever şi cu executare în regim de detenţie, întrucât, numai astfel ar putea fi atins scopul preventiv - educativ al pedepsei.

Prin Decizia penală nr. 134 din 28 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a admis apelul declarat de procuror, s-a desfiinţat în parte sentinţa penală atacată şi s-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a) şi b) C. pen., menţinându-se celelalte dispoziţii ale hotărârii.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs inculpatul T.N., solicitând casarea deciziei şi menţinerea hotărârii instanţei de fond prin care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Examinând recursul declarat în cauză prin prisma disp. art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele:

Atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au reţinut corect în sarcina inculpatului, tentativa la infracţiunea de omor calificat, comisă asupra părţii vătămate V.V., constând în aceea că la data de 16 decembrie 2006, pe fondul consumului de alcool, în timp ce se afla în faţa restaurantului A.F. „A.” din comuna Moara Vlăsiei, jud. Ilfov, a aplicat părţii vătămate mai multe lovituri cu un cuţit în zona superioară a corpului producându-i acestuia leziuni grave care i-au pus viaţa în primejdie.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise, împrejurările săvârşirii acesteia, datele ce circumstanţiază persoana inculpatului.

Înalta Curte apreciază că în raport cu acestea, precum şi cu atitudinea avută de inculpat după comiterea faptei, scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins fără privare de libertate, prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Astfel, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are o vârstă înaintată, este pensionar, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a regretat comiterea faptei.

De asemenea, inculpatul este cunoscut cu o bună conduită în societate, iar după comiterea faptei, aşa cum rezultă din declaraţiile părţii vătămate, s-a împăcat cu aceasta şi i-a achitat despăgubirile civile pe care le-a solicitat.

Faţă de cele expuse, Înalta Curte constată că sunt întrunite cerinţele art. 861 C. pen., pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pronunţarea condamnării constituind un avertisment pentru inculpat şi, chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârşi infracţiuni.

În consecinţă, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul declarat de inculpat, va casa în totalitate decizia recurată şi în parte Sentinţa penală nr. 258 din 5 martie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi rejudecând în fond:

Se va înlătura dispoziţiile art. 81 - 84 C. pen.

În baza art. 861, art. 862 C. pen. se va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 7 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la interval de 3 luni la Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Se vor pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 864 C. pen.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de inculpatul T.N. împotriva Deciziei penale nr. 134 din 28 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Casează decizia penală atacată şi în parte Sentinţa penală nr. 258 din 5 martie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi rejudecând în fond:

Înlătură dispoziţiile art. 81, 82, 83 şi 84 C. pen.

În baza art. 861, art. 862 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 7 ani.

Pe durata termenului de încercare, condamnatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

e) să se prezinte la interval de 3 luni la Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor;

f) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

g) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

h) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Pune în vedere dispoziţiile art. 864 C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 octombrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3186/2009. Penal