ICCJ. Decizia nr. 3588/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3588/2009
Dosar nr. 242.1/57/2008
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea introdusă la data de 2 mai 2007 persoana vătămată S.C. C.P. S.A. Alba Iulia a solicitat cercetarea executorului judecătoresc A.M. pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), constând în aceea că în calitatea precizată a vândut la licitaţie o linie de cale ferată fără a proceda şi la evaluarea terenului aferent.
Prin Rezoluţia din 28 decembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia dată în Dosarul 180/P/2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de A.M.V. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), iar în baza art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., reţinându-se că din probele administrate rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii reclamate.
Plângerea formulată de persoana vătămată, în temeiul art. 2781 (1) C. proc. pen. a fost respinsă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia.
Împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale petenta a introdus plângere în faţa judecătorului.
Prin Sentinţa penală nr. 75 din 26 mai 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, în fond după casare prin Decizia nr. 2295 din 24 iunie 2008 a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie (iniţial Curtea de Apel Alba Iulia prin Sentinţa penală nr. 32 din 6 martie 2008 s-a pronunţat numai în raport de rezoluţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 117/II/2/2009, nu şi cu privire la Rezoluţia din 28 decembrie 2007 dispusă în Dosarul penal nr. 180/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia) a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de S.C. C.P. S.A. Alba împotriva rezoluţiei mai sus indicate.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că executorul judecătoresc M.V. nu a comis nicio faptă penală, a executat corect Decizia civilă nr. 321/2007 a Tribunalului Alba, în sensul că a reluat procedura executării silite, fără ca terenul aferent liniei de cale ferată să fie scos din patrimoniul petentei debitoare cu titlu definitiv.
Împotriva acestei sentinţe, persoana vătămată a declarat recurs, fără a-l motiva în fapt şi în drept, deşi i s-a acordat termen pentru angajarea unui avocat, iar la termenul fixat pentru judecare nu s-a prezentat.
Examinând din oficiu recursul declarat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta nu este fondat.
Instanţa de fond, pe baza actelor aflate în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a respins în mod corect plângerea formulată de petentă împotriva Rezoluţiei din 28 decembrie 2007 dispusă în Dosarul nr. 180/P/2007 şi menţinută prin rezoluţia din 6 februarie 2008 a procesului-verbal al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 117/V/2/2/2008.
Aşa cum rezultă din actele dosarului, la data de 4 februarie 2002 S.C. Z. S.A. Teiuş prin lichidator judiciar a vândut S.C. C.P. S.A. Alba Iulia ";activele corporale"; cu suma de 25 miliarde lei, iar pentru suma de 16.558.000.000 lei s-a instituit o ipotecă pe 14 parcele. Întrucât cumpărătorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, la cererea vânzătorului, s-a procedat la executarea silită a bunurilor care au făcut obiectul contractului, vânzându-se numai calea ferată cu suma de 730.770,68 lei, fără ca terenul aferent să fie în discuţie.
De altfel publicaţiile de vânzare întocmite de executorul judecătoresc confirmă lipsa intenţiei de a vinde şi terenul în suprafaţă de 26.352 mp la care face referire petenta, teren care nici nu a fost evaluat.
Ca atare, în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de A.M.V., executor judecătoresc, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru lipsa vinovăţiei, aşa cum bine a reţinut şi instanţa de fond.
În raport de considerentele arătate recursul declarat nu este fondat şi în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. va fi respins.
Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurenta parte vătămată va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara S.C. C.P. S.A. împotriva Sentinţei penale nr. 75 din 26 mai 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 3 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1202/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3589/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
