ICCJ. Decizia nr. 3590/2009. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3590/2009

Dosar nr. 2274/36/200.

Şedinţa publică din 3 noiembrie 2009

Deliberând asupra recursului de faţă pe baza lucrărilor şi materialului în dosarul cauzei constată următoarele:

1.Curtea de Apel Constanţa, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 48/P din 6 aprilie 2009 a respins ca nefondată plângerea în baza art. 2781 C. proc. pen. formulată în calitate de persoană vătămată de petenta M.L. în consecinţă;

A fost menţinută rezoluţia procurorului din 28 august 2008 dată în dosar nr. 204/P/2008 din 28 august 2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, confirmată ulterior de procurorul general al organului judiciar sus-menţionat, potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 republicată prin rezoluţia nr. 4071/II/2/2008 din 2 octombrie 2008 - prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. („fapta nu există") faţă de intimaţii pretinşi făptuitori: (i) B.C., judecător la Judecătoria Tulcea sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi respectiv; (ii) V.I., executor-judecătoresc în municipiul Tulcea şi (iii) N.G. grefier la Judecătoria Tulcea, ambii sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals şi uz de fals prevăzute de art. 288 şi art. 291 C. pen.

A fost obligată petenta conform dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la suma de 100 lei, cheltuieli judiciare statului.

Hotărând astfel Curtea a verificat actele premergătoare efectuate în dosar nr. 204/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, constatând la rândul său; similar celor stabilite de procurorul de caz şi în procedura ulterioară control administrativ prevăzută de art. 278 C. proc. pen. - contrar susţinerilor petentei din plângere pentru continuarea cercetărilor în vederea începerii urmăririi penale potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. - ca pretinsele fapte penale sesizate în calitate de persoană vătămată de numita M.L. nu există (înscrisurile incriminate aflate la dosar civil nr. 3768/327/2007 al Judecătoriei Tulcea corespund realităţii, chiar dacă în cuprinsul acestora apar unele ştersături care nu le alterează conţinutul iar nerespectarea dispoziţiilor art. 181 C. proc. civ. de către judecătorul de şedinţă este lipsită de relevanţă penală în condiţiile în care acesta a întocmit procesul-verbal conform art. 183 C. proc. civ. şi a suspendat judecata înaintând procurorului înscrisurile incriminate pentru a se efectua cercetări penale) în care sens a reţinut în fapt următoarele:

- pe rolul Judecătoriei Tulcea a fost înregistrată acţiunea civilă având ca obiect întoarcere executare silită formulată de reclamanta-debitoare M.L. în contradictoriu pârâta creditoare SC D. SA Tulcea, dosar nr. 3768/327/2007. în soluţionarea cauzei au fost solicitate şi relativ scrise de la B.E.J. „V.V." întocmite, referate administrative în legătură cu executarea silită anterior efectuată la care s-a referit demersul judiciar iniţiat de reclamanta-debitoare.

La termenul de judecată din 26 octombrie 2007 reclamanta debitoare a declarat că se înscrie în fals, cu privire la următoarele înscrisuri: (i) adresa nr. 46/2004 din data de 22 octombrie 2007 eliberată de B.E.J. „V.I." (f. 15) în cuprinsul căreia s-au consemnat nereal, potrivit susţinerilor reclamantei executare silită nr. 45/2004 nu se referă la SC D. SA creditoare şi M.L. debitoare [Pe rolul biroului nostru au fost înregistrate doar dosarele de executare nr. 46, 47, 48, 49/2004 privind pe creditoarea SC D. SA şi debitoarea M.L. dosarul nr. 45/2004 al B.E.J. „V.I." la care faceţi referire în adresa nr. 3768/327/2007 nu priveşte părţile sus­menţionate"] şi respectiv, (ii) referatul din 7 august 2007 întocmit de N.G. grefier la Judecătoria Tulcea (f. 16) în cuprinsul căruia exista modificări/şetrsături fără să conţină semnătura celui care le-a efectuat ori s-au consemnat date necorespunzătoare în sensul că „sentinţa civilă nr. 1013/2000 a rămas irevocabilă prin nerecurare" când în realitate potrivit susţinerilor reclamantei-debitoare, sentinţa civilă amintită a fost desfiinţată de drept prin Decizia civilă nr. 150 din 29 martie 2001.

Declaraţia şi celelalte susţineri făcute de reclamantă au fost consemnate în încheierea de şedinţă nr. 3768/327/2007 din 26 octombrie 2007 iar preşedintele completului de judecată format din judecător unic C.B. a încheiat în conformitate cu dispoziţiile art. 183 C. proc. civ. procesul verbal din 26 octombrie 2007 pe care 1-a înaintat împreună cu actele pretins falsificate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea. Audiată de procuror numita M.L. a declarat că solicită efectuarea de cercetări faţă de executor-judecătoresc V.I. şi grefier N.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals prevăzută de art. 288 şi art. 291 C. pen. dar şi faţă de magistrat-judecător B.C. sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, imputându-i faptul că nu a respectat prevederile art. 181 alin. (1) C. proc. civ. prin aceea că în timpul şedinţei de judecată nu a întocmit si proces-verbal prin care să constate starea materială a înscrisurilor defăimate;

- din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că cele două înscrisuri incriminate corespund realităţii, întrucât dosarul de executare nr. 45/E/2004 al B.E.J. V.I. priveşte punerea în executare a Ordonanţei din data de 13 decembrie 2001 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosar nr. 3299/2001 al aceleiaşi instanţe la cererea creditoarei SC E. SA Tulcea împotriva debitoarei SC P.F.S. SRL Tulcea, iar în cuprinsul referatului din 7 august 2007 este consemnat corect că „Prin sentinţa civilă nr. 1013/2000 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosar nr. 5478/1999 s-a respins acţiunea pronunţată de reclamanta M.L. ca nefondată. Prin Decizia civilă nr. 150/2001 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosar nr. 1675/2000 s-a admis [„admis" este completare după ştergerea altui cuvânt] apelul declarat de M.L. împotriva sentinţei civile nr. 1013/2000 [ştersătură] decizie rămasă irevocabilă prin nerecurare" modificarea/ ştersătura amintită nealterându-i conţinutul; este real că judecătorul C.B. nu a întocmit şi proces-verbal separat în conformitate cu dispoziţiile art. 81 alin. (1) C. proc. civ. însă această omisiune nu a produs vătămări intereselor legale ale reclamantei în condiţiile în care în cursul şedinţei de judecată din 26 octombrie 2007 s-a încheiat proces-verbal potrivit art. 183 C. proc. civ. în cuprinsul cărui se consemnează că debitoarea se înscrie în fals „referitor la ştersăturile şi neadevărurile scrise în acesta" iar „în aceste împrejurări am procedat la desprinderea de la dosar a filelor 62 şi 382 pentru a le trimite la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea"

Recursul în termen declarat de petenta M.L. cu solicitarea de a se desfiinţa sentinţa penală nr. 48/P din 6 aprilie 2009 ca nelegală şi netemeinică, iar în rejudecare să se desfiinţeze rezoluţia atacată şi să se trimită cauza procurorului pentru efectuare de cercetări în vederea începerii urmăririi penale pentru infracţiunile sesizate şi faţă de toate persoanele arătate în plângere în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. c) raportat la art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen. „dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii (.) rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute de art. 10 cu excepţia celui de la lit. b)1 organul de urmărire penală înaintează (.) propunerea de a nu se începe urmărirea penală".

În speţă, soluţia adoptată de procuror de neîncepere a urmăririi penale în baza art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. („fapta nu există") este în deplină concordanţă cu actele premergătoare efectuate în cauză atestând inexistenţa oricăror date/indicii privind săvârşirea de fapte prevăzute de legea penală întrucât;

„(i) atât adresa nr. 46/2004 din data de 22 octombrie 2007 eliberată de B.E.J. "V.I.", cat şi referatul din data de 7 octombrie 2007 întocmit de grefierul N.G. corespund realităţii şi nu conţin elemente de contrafacere sau alterare a adevărului;

(ii) procesul verbal încheiat de judecătorul B.C. la data de 26 octombrie 2007 în conformitate cu dispoziţiile art. 183 C. proc. civ. - pentru a se efectua cercetări penale de către procuror referitor la cele două înscrisuri declarate false şi neîntocmirea unui proces-verbal privind starea materială a înscrisului defăimat, nu constituie o faptă penală care să atragă răspunderea penală, necauzându-se o vătămare a intereselor legale."

În consecinţă, sentinţa atacată prin care a fost menţinută rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale sus-menţionate este legală şi temeinică iar reformarea sa conform art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. potrivit solicitării petentei-recurente, este nejustifîcată.

Va fi obligată petenta-recurentă potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara M.L. împotriva sentinţei penale nr. 48/P din 6 aprilie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurenta petiţionară să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 3 noiembrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3590/2009. Penal