ICCJ. Decizia nr. 3856/2009. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3856/2009
Dosar nr. 4/100/2008
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă:
Prin Sentinţa penală nr. 559 din data de 30 septembrie 2008, Tribunalul Maramureş a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) coroborat cu art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul K.A. - fiul lui G. şi I., născut în Hamleu, judeţul Satu Mare, cetăţean român, studii 8 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorit, fără copii minori în întreţinere, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în com. M., sat P., judeţul Satu Mare, fără antecedente penale, sub aspectul infracţiunii de aderare la un grup infracţional prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. coroborat cu art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006.
A constatat că în cauză nu există constituire de parte civilă.
În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că din rechizitoriul nr. 77/2007 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureş rezultă că în noaptea de 1/2 iunie 2007, un echipaj al I.P.J.P.F., format din doi agenţi, s-a deplasat cu un autoturism de serviciu dinspre comuna S. înspre comuna C. la Tisa, în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu în zona de responsabilitate. La un moment dat, în jurul orei 00:00, aceştia au observat că la o distanţă de cca 10 metri, trei persoane se ascundeau lângă o tufă. În timp ce agenţii se deplasau spre aceştia, cei trei s-au ridicat ca la o comandă şi au luat-o la fugă, condiţii în care s-a procedat la urmărirea acestora. Au reuşit să îl ajungă pe unul din aceştia, ceilalţi doi bărbaţi reuşind să-şi asigure scăparea prin fugă. După ce a fost imobilizat, bărbatul a declarat că se numeşte K.A., cu domiciliul în localitatea P. judeţul Satu Mare. Poliţiştii de frontieră au continuat căutările până dimineaţa, fără însă a reuşi identificarea celorlalţi doi bărbaţi care l-au însoţit pe K.A., însă în zona în care a fost prins acesta din urmă s-au descoperit o barcă şi o bluză cu glugă, cu privire la care sus-numitul a declarat că-i aparţin.
Totodată, procedându-se la verificarea traseului pe care au fugit ceilalţi doi bărbaţi, s-a descoperit, pe creanga unui copac, o bluză de trening.
De asemenea, la o distanţă de cca 15 metri de locul unde au fost depistaţi cei trei bărbaţi au fost descoperite, sub un copac, în locul numit C.S., 13 colete ambalate în saci de plastic de culoare neagră lipiţi cu bandă scotch, constatându-se ulterior că aceştia conţineau un număr de 5.580 pachete de ţigări marca L. netimbrate şi 500 pachete de ţigări marca V., care aveau aplicat timbru ucrainean.
Din cercetările efectuate a rezultat că cetăţenii ucraineni achiziţionează baxurile de ţigări de diferite mărci din magazinele din Ucraina situate în apropierea frontierei româno-ucrainene după care sunt ambalate în saci din material plastic de culoare neagră, care apoi sunt lipiţi cu bandă scotch pentru ca marfa să fie protejată de umezeală.
Apoi, pe timpul nopţii, cetăţenii ucraineni transportă ţigările din Ucraina în România traversând râul Tisa fie cu bărci pneumatice, fie înnot, unde sunt ascunse în vegetaţia de pe malul românesc unde intervin cetăţenii români care tot pe timp de noapte ridică baxurile cu ţigări, le valorifică, după care sumele obţinute sunt împărţite între toţi membrii reţelei.
Considerând că inculpatul K.A. face parte din acest grup infracţional, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă prev. de art. 279 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006.
Reţine instanţa de fond că în cauză nu se poate reţine existenţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cât timp, chiar dacă s-ar reţine existenţa numărului de persoane cerut de dispoziţiile legale, nu există dovada că, grupul ar fi existat pentru o anumită perioadă de timp şi că ar fi acţionat în mod coordonat.
Cu privire la infracţiunile prev. de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 a apreciat instanţa de fond că inculpatul nu a comis această faptă cât timp nu s-a făcut dovada că inculpatul ar fi avut o înţelegere cu persoanele care au traversat râul Tisa transportând ţigările găsite pe malul românesc al râului Tisa şi nici că ar avea vreo legătură cu ţigările găsite.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureş criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie apreciind că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă cât timp toate probele administrate în faza de urmărire penală conduc la concluzia existenţei nevinovăţiei dacă nu în forma autoratului, cel puţin în forma complicităţii la această infracţiune.
Prin Decizia penală nr. 8 din 4 februarie 2009 Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a respins ca nefondat apelul declarat de - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureş împotriva Sentinţei penale nr. 559 din 30 septembrie 2008 a Tribunalului Maramureş - Dosar nr. 4/100/2008.
A stabilit în favoarea Baroului de avocaţi Cluj-Napoca suma de 500 RON onorariu parţial pentru apărător din oficiu, ce s-a plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Din considerentele deciziei instanţei de apel rezultă că la pronunţarea acestei soluţii s-a avut în vedere faptul că probele administrate în cauză nu pot conduce în mod cert la concluzia că inculpatul a fost implicat în activitatea infracţională care se circumscrie dispoziţiilor prev. de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Cluj criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie motivând că în mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă fără a ţine seama de probele administrate care dovedesc că inculpatul se face vinovat de săvârşirea faptei.
În menţinerea acestei critici sunt invocate procesul-verbal din 2 iunie 2007 întocmit de organele de poliţie şi declaraţiile martorilor P.I.C. şi B.I.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen. Înalta Curte opinează că recursul declarat de Parchet nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte reţine că soluţia pronunţată de instanţa de fond, menţinută şi de instanţa de apel, este legală şi temeinică, achitarea inculpatului cu privire la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 fiind pe deplin justificată cât timp probele administrate în cele două faze ale procesului penal nu dovedesc cu certitudine că inculpatul K.A. se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de contrabandă.
Potrivit dispoziţiilor art. 270 din Legea nr. 86/2006 constituie infracţiunea de contrabandă introducerea sau scoaterea din ţară prin orice mijloace a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Potrivit dispoziţiilor art. 274 ";faptele prevăzute la art. 270 - 273, săvârşite de una sau mai multe persoane înarmate au de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi";.
Ca atare, elementul material al laturii obiective a infracţiunii de contrabandă constă în acţiunea de introducere sau scoaterea din ţară prin orice mijloace, a bunurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.
Probele administrate în cauză nu au dovedit indubitabil că inculpatul K.A. ar fi executat acţiuni de introducere în ţară a ţigărilor găsite pe malul românesc al râului Tisa sau că ar fi avut vreo înţelegere cu cetăţenii ucraineni care au adus acele ţigări.
Singurele probe administrate în cauză sunt procesul-verbal întocmit de organele de poliţie ca şi declaraţiile celor doi poliţişti, respectiv P.I.C. şi B.I., ofiţeri în cadrul Poliţiei de frontieră Sighetu Marmaţiei, probe care nu se coroborează însă cu alte probe obiective care să facă posibilă reţinerea vinovăţiei inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă.
Nici agravanta prev. de art. 274 din Legea nr. 86/2006 nu este probată.
Pentru existenţa agravantei legea impune ca fapta să fie săvârşită de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună.
Din declaraţiile martorului P.I.C., ofiţerul de poliţie care l-a depistat pe inculpat rezultă că în seara respectivă el şi colegul său au sesizat la un moment dat trei persoane iar la somaţia lor doar inculpatul K. a rămas pe loc, celelalte două persoane au fugit iar la întrebarea lor ce caută acolo, inculpatul a răspuns că şi-ar fi pierdut calul în zona respectivă.
Ca atare, deşi ofiţerii de poliţie au observat că inculpatul era însoţit de încă două persoane nu s-a dovedit faptul că inculpatul şi celelalte două persoane au fost implicate în contrabandă cu ţigări şi nici faptul că între inculpat şi alte persoane ar fi existat vreo înţelegere în activitatea de introducere în ţară în mod ilegal, a ţigărilor.
În aceeaşi ordine de idei este de menţionat şi faptul că deşi inculpatul a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni pentru care instanţa de fond a dispus achitarea respectiv art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 critica Parchetului, prin recursul promovat, priveşte doar greşita achitare a inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006.
Ori, atât timp cât în cauză nu poate fi reţinută infracţiunea de asociere în scopul săvârşirii de infracţiuni nu poate fi reţinută nici infracţiunea de contrabandă în formă calificată cât timp ambele infracţiuni impun participarea a două sau mai multe persoane, situaţie ce nu a fost demonstrată prin probele existente la dosar.
În actul de sesizare a instanţei se menţionează modul în care cetăţenii ucraineni introduceau ţigările în ţară, de unde erau preluate de către cetăţenii români însă nu se precizează în baza căror probe s-a stabilit această activitate infracţională.
Este adevărat că nici inculpatul nu a prezentat motive plauzibile cu privire la prezenţa sa în locul respectiv însă nici o persoană nu poate fi condamnată în baza unor supoziţii, în lipsa unor probe certe de vinovăţie, aspect în raport de care Înalta Curte apreciază că soluţia de achitare a inculpatului este legală şi temeinică.
Cât timp nu există alte motive de casare care să facă posibilă reformarea deciziei recurate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă recursul Parchetului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj împotriva Deciziei penale nr. 8 din 4 februarie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, privind pe inculpatul K.A.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1898/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3861/2009. Penal → |
---|