ICCJ. Decizia nr. 3861/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3861/2009
Dosar nr. 5542/1/2009
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 4160 din data de 15 decembrie 2008 pronunţată în Dosarul penal nr. 12814/63/2007 al Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul M.G.I. împotriva Deciziei penale nr. 109 din 12 septembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Împotriva deciziei penale din recurs, condamnatul M.G.I. a formulat contestaţie în anulare, în temeiul dispoziţiilor art. 386 lit. a) şi d) C. proc. pen., susţinând că procedura de citare pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs, nu a fost îndeplinit conform legii, dovedind la termenul din data de 15 decembrie 2008 că a fost în imposibilitate de a se prezenta. În acest sens invocă un document tradus din limba italiană în limba română, depus la dosarul de recurs în data de 15 decembrie 2008 precum şi ";concluziile scrise";.
Examinând contestaţia în anulare în raport cu lucrările şi materialul din dosarul cauzei Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă în principiu, urmând a fi respinsă.
Conform dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul în care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştiinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) - i1), cu privire la care există probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane nu s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceiaşi faptă;
e) când la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 38514 alin. (11) ori 38516 alin. (1) C. proc. pen.
În speţă, susţinerile contestatorului că procedura de citare pentru termenul la care s-a judecat cauza în recurs, nu a fost aplicată, fiind citat într-un termen prea scurt, neavând posibilitatea venirii în ţară din Italia unde îşi desfăşoară activitatea productivă iar patronul nu l-a învoit pentru a se putea prezenta la proces, nu sunt fondate, deoarece:
La termenul de judecată din data de 15 decembrie 2008, contestatorul a fost asistat de apărătorul ales, F.I., care a susţinut recursul acestuia, procedura de citare fiind legal îndeplinită, situaţie care rezultă foarte clar din practicaua hotărârii. Mai mult, se constată că recursul a fost amânat în şedinţa din data de 3 noiembrie 2008 la data de 15 decembrie 2008, exact pentru aceleaşi cereri solicitate de apărătorul recurentului.
Faptul că recurentul nu a fost învoit de patronul său pentru a se prezenta la proces, fără să se producă nici o dovadă în acest sens, nu poate fi luată în considerare de instanţă ca fiind o cauză de imposibilitate de a se prezenta, mai ales că nu a încunoştiinţat legal şi oficial prin înscrisuri instanţa despre această situaţie.
Constatând că motivele invocate de contestator nu sunt printre cele prevăzute expres în dispoziţiile art. 386 lit. a) şi b) C. proc. pen., urmează să se respingă ca inadmisibilă cererea formulată de contestator.
Conform art. 391 C. proc. pen., va respinge ca inadmisibilă cererea de contestaţie în anulare formulată de condamnatul M.G.I.
Având în vedere şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen. va obliga pe condamnatul-contestator la plata cheltuielilor de judecată către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul M.G.I. împotriva Deciziei penale nr. 4160 din 15 decembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 12814/63/2007.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3856/2009. Penal. Iniţiere, constituire de... | ICCJ. Decizia nr. 1902/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
