ICCJ. Decizia nr. 3994/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3994/2009
Dosar nr. 66/59/2009
Şedinţa publică din 30 noiembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 171/PI din data de 24 iunie 2009, a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petiţionarul A.M. împotriva Ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale nr. 328/P/2008 din 5 noiembrie 2008 şi a Rezoluţiei de respingere a plângerii nr. 1221/II/2/2008 din 4 decembrie 2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiţionarul a fost obligat la plata sumei de 150 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 12 ianuarie 2009, pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, a fost înregistrată plângerea petiţionarului A.M. împotriva Ordonanţei de neînceperea urmăririi penale nr. 328/P/2008 din 5 noiembrie 2008 şi a Rezoluţiei de respingere a plângerii nr. 1221/II/2/2008 din 4 decembrie 2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
În motivarea plângerii, petiţionarul a arătat că rezoluţia este netemeinică şi nelegală deoarece nu corespunde nici în fapt, nici în drept cu cele scrise în rezoluţia lui F.N.I., că este victima mai multor abuzuri ale angajaţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din rezoluţie, că permanent a fost supus relelor tratamente în penitenciare, aresturi ale instanţelor, că nu i s-au respectat drepturile de hrană, nici hotărârile judecătoreşti şi titlurile executorii faţă de angajaţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, că deşi s-a constituit parte civilă, nu a fost audiat şi că doreşte să depună înscrisuri probatorii.
Prin ordonanţa din 5 noiembrie 2008, dată în Dosarul nr. 328/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii B.A., H.D., L.A. şi B.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246, 267 şi 2671 C. pen., precum şi declinarea competenţei privind pe subofiţerii T.I. şi C.O. în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad.
Împotriva acestei ordonanţe, petentul A.M. a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, care a fost respinsă prin Rezoluţia nr. 1221/II/2/2008 din 4 decembrie 2008, ca nefondată.
Ulterior, petentul a formulat plângere la instanţă, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, sub nr. 66/59/2009 din 12 ianuarie 2009.
Instanţa de fond, examinând actele existente la dosarul cauzei, a constatat că susţinerile petentului nu au fost confirmate prin probe şi că procurorul a apreciat în mod corect că nu s-a dovedit existenţa vreunei fapte penale care să fie reţinută în sarcina intimaţilor, soluţia de neîncepere a urmăririi penale dată în baza art. 228 alin. (4) şi (6) rap. la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. fiind legală şi temeinică.
Ca atare, prin Sentinţa penală nr. 171/PI din 24 iunie 2009, Curtea de Apel Timişoara a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petent.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petiţionarul A.M., însă ulterior, acesta a depus la dosar o cerere prin care a solicitat să se ia act de manifestarea sa de voinţă, în sensul de a-şi retrage recursul.
Înalta Curte, având în vedere această împrejurare, cât şi faptul că a intervenit până la închiderea dezbaterilor şi cum sunt realizate şi celelalte condiţii cerute imperativ de art. 369 C. proc. pen., în temeiul art. 3854 C. proc. pen. a lua act de retragerea recursului declarat de petiţionar.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de petiţionarul A.M. împotriva Sentinţei penale nr. 171/PI din 24 iunie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 30 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3993/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3089/2009. Penal → |
|---|
