ICCJ. Decizia nr. 4000/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4000/2009
Dosar nr. 6741/2/2009
Şedinţa publică din 30 noiembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Din plângerile formulate la 10 aprilie 2008 şi 18 aprilie 2008 petiţionarul B.S. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului procuror N.G. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi 264 C. pen. susţinând că, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu a refuzat să îi trimită rezoluţiile din Dosarele nr. 2318/P/2006 şi 2175/P/2006 ale acestei unităţi de parchet.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin rezoluţia nr. 608/P/2008 din 9 iunie 2009 a dispus, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de magistratul procuror N.G., cu motivarea că faptele reclamate nu există.
Astfel s-a reţinut că Dosarul nr. 2318/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu a fost restituit la 18 septembrie 2008 pentru cercetare la Poliţia Municipiului Giurgiu, iar Dosarul nr. 2175/P/2006 al aceluiaşi parchet a fost preluat pentru soluţionare de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu fiind înregistrat sub nr. 85/P/2008 soluţionat prin rezoluţia din 9 aprilie 2008, aceasta fiind atacată de petiţionar la Tribunalul Giurgiu unde cauza a fost înregistrată sub nr. 1165/122/2007.
Împotriva acestei soluţii de neîncepere a urmăririi penale faţă de prim procurorul N.G. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu a formulat plângere petiţionarul B.S. care a fost respinsă prin rezoluţia nr. 977/II/2/2009 din 29 iunie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
S-a reţinut că faptele reclamate nu există şi că rezoluţia de netrimitere în judecată a magistratului procuror este legală şi temeinică.
În contra soluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale a formulat plângere petiţionarul B.S. care a fost respinsă ca nefondată prin Sentinţa penală nr. 225 din 24 august 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că în cauză nu există indicii de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului prevăzute de art. 246 şi 264 C. pen. şi că magistratul procuror reclamat şi-a îndeplinit îndatoririle de serviciu cu respectarea legii.
Astfel s-a reţinut că Dosarul nr. 2318/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu a fost restituit la Poliţia Municipiului Giurgiu - Biroul Poliţiei Urbane pentru cercetări.
Referitor la Dosarul nr. 2175/P/2006 al aceluiaşi parchet, privind pe N.A.P. - grefier la Judecătoria Giurgiu, cauza a fost preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu unde a fost magistratul sub nr. 85/P/2008, soluţionat prin rezoluţia din 9 aprilie 2008 atacată cu plângere de petiţionar la procurorul ierarhic superior şi la Tribunalul Giurgiu.
Întrucât în cele două dosare de cercetare penală Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu nu a emis vreo soluţie, care să impună obligaţia de comunicare, s-a apreciat că faptele reclamate nu există şi aşa fiind a fost menţinută rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de magistratul procuror reclamat.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionarul B.S. care invocând dispoziţiile art. 3851 alin. (1) pct. 21, 3, 4, 5, 9 şi 10 C. proc. pen. a susţinut că nu a fost citat legal pentru termenul la care s-a judecat cauza, că a existat un caz de necompatibilitate, că şedinţa nu a fost publică şi că judecata a avut loc fără participarea procurorului, că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază şi că instanţa nu s-a pronunţat asupra faptelor invocate în actul de sesizare.
S-a solicitat casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că petiţionarul a fost legal citat pentru termenul din 24 august 2009 când s-a judecat plângerea sa, procedura de citare fiind îndeplinită prin afişare pe uşa locuinţei destinatarului; la 28 iulie 2009 (dosar instanţa de fond) şi că judecarea cauzei s-a făcut în lipsa petiţionarului şi în lipsa intimatului.
Se mai constată că instanţa de fond a fost legal compusă, nerezultând existenţa vreunui caz de incompatibilitate din cele prevăzute de art. 46 - 49 C. proc. pen.
De asemenea, se mai constată că Ministerul Public a fost reprezentat de procurorul de şedinţă punând concluzii de respingere a plângerii petiţionarului în cadrul şedinţei publice din data menţionată.
Referitor la soluţia de fond se constată că instanţa a motivat hotărârea de respingere a plângerii, ea s-a pronunţat asupra susţinerilor petiţionarului, concluzionând că faptele reclamate nu există şi că rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale este legală şi temeinică.
Actele premergătoare efectuate în cauză au confirmat că în cele două dosare de cercetare penală la care petiţionarul a făcut referire în plângerile sale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu nu a emis vreo rezoluţie ori ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărirea penală sau de încetare a urmăririi penale pentru care să existe obligaţia de comunicare a soluţiei stabilită de art. 228 alin. (6), 230 şi 246 C. proc. pen.
Astfel, cum s-a arătat mai sus, Dosarul nr. 23187/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu a fost restituit organelor poliţiei pentru cercetare, iar Dosarul nr. 2175/P/2006 al aceleiaşi unităţi de parchet a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu la care s-a înregistrat şi soluţionat sub nr. 85/P/2008 din 9 aprilie 2008 - comunicată petiţionarului.
În consecinţă, soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de magistratul procuror N.G. a fost corect menţinută de prima instanţă.
Faţă de considerentele ce preced, constatând neîntemeiate criticile formulate în recurs, Curtea, în baza art. 38515 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionarul B.S. cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.S. împotriva Sentinţei penale nr. 225 din 24 august 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 30 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3133/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4002/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
