ICCJ. Decizia nr. 4002/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4002/2009
Dosar nr. 4026/63/2009
Şedinţa publică din 30 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 343 din 22 mai 2009 pronunţată în Dosarul nr. 4026/63/2009 a Tribunalului Dolj, secţia penală, s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestator împotriva Deciziei penale nr. 158 din 13 martie 2009 pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 15929/215/2008, prin care a fost respins recursul declarat de petentul B.I. împotriva Sentinţei penale nr. 60 din 15 ianuarie 2009 pronunţată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 15929/215/2008, sentinţă prin care a fost respinsă plângerea formulată de petent împotriva Ordonanţei nr. 3175/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu făptuitorul B.A., menţinându-se soluţia adoptată de parchet.
Împotriva acestei decizii, contestatorul B.I. a formulat recurs, care a fost respins ca inadmisibil prin Decizia penală nr. 907 din 2 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, instanţa reţinând în motivarea hotărârii că prin cererea înregistrată la data de 8 aprilie 2009, contestatorul B.I. a promovat o cerere în contestaţie în anulare, criticând Decizia penală nr. 158 din 13 martie 2009 a Tribunalului Dolj, iar prin Decizia penală nr. 343 din 22 mai 2009, instanţa de control judiciar a respins contestaţia, ca inadmisibilă, iar contestatorul a formulat recurs împotriva acestei ultime decizii, rămasă definitivă şi împotriva căreia nu se mai putea exercita o nouă cale ordinară de atac.
La data de 23 octombrie 2009 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrat recursul declarat de contestatorul B.I. împotriva Deciziei penale nr. 907 din 2 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, fără a fi însă menţionate motivele de recurs.
Recursul declarat nu este admisibil.
Din examinarea prevederilor art. 392 C. proc. pen. referitoare la procedura de judecare a contestaţiei în anulare rezultă că hotărârea pronunţată în această materie este susceptibilă de a fi atacată cu apel sau cu recurs într-o singură ipoteză, şi anume aceea a contestaţiei în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. d) C. proc. pen., când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că Decizia nr. 907 din 2 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, ca instanţă de recurs, este definitivă.
Astfel fiind, recursul declarat de contestatorul B.I. la instanţa supremă este inadmisibil şi urmează a fi respins în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., cu obligarea recurentului, potrivit art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul B.I. împotriva Deciziei penale nr. 907 din 2 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4000/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3187/2009. Penal → |
|---|
