ICCJ. Decizia nr. 4049/2009. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4049/200.

Dosar nr. 9350/1/200.

Şedinţa publică din 3 decembrie 2009

Asupra recursului penal de faţă;

Prin încheierea din 26 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 2184/54/2009 a fost respinsă cererea de revocarea măsurii arestării preventive formulată de inculpatul C.C.

S-a reţinut că la 21 iulie 2009, pe rolul instanţei a fost înregistrat dosarul cu nr. 2184/54/2009, privind pe inculpatul C.C., trimis în judecată, în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 254 alin. (1) C. pen., comb. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 7 alin. (1)din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi art. 257 C. pen., comb. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în final, cu art. 33 lit. a) C. pen.

În esenţă, în partea expozitivă a actului de sesizare, s-a reţinut că în perioada mai-iunie 2009, inculpatul a pretins suma de 400 Euro, de la denunţătorul B.S.D., căruia i-a promis că nu va declanşa urmărirea penală faţă de el, într-un dosar pe care îl instrumentează, garantându-i, totodată, că va interveni la prim procurorul parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Tumu Severin, pentru ca respectivul dosar să fie repartizat unui procuror care să-I soluţioneze în favoarea lui.

De asemenea, s-a mai reţinut că, în acelaşi scop, inculpatul a pretins de la denunţător suma de 1.700 Euro, reprezentând diferenţa dintre valoarea de achiziţie a unui autoturism, ce urma să fie cumpărat din Germania de denunţător, şi, ulterior, vândut acestuia, la preţul de achiziţie, iar nu la preţul pe care denunţătorul l-ar fi obţinut pe autoturism, potrivit valorilor din piaţa liberă.

Prin încheierea nr.97 din 24 iunie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 zile, în considerarea dispoziţiilor art. 143 C. proc. pen., cât şi a existenţei cazului prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Întrucât a constatat că temeiurile care au determinat arestarea subzistă şi impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, din ansamblul dosarului desprinzându-se bănuiala rezonabilă că acesta este autorul faptelor pentru care a fost trimis în judecată, descrise în actul de sesizare, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, fiind îndeplinită şi condiţia pericolului social concret pentru ordinea publică, care este evident îndeplinită, întrucât toate infracţiunile pentru care acesta a fost cercetat sunt prin ele însele, fapte grave ce au adus atingere unor valori sociale importate ocrotite de lege, Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată cererea de revocare a măsurii arestului preventiv, faţă de inculpat.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C.C.

La termenul din 3 decembrie 2009,Înalta Curte a pus în discuţie admisibilitatea recursului.

Potrivit art. 141 alin. (1) teza finală C. proc. pen., încheierea prin care prima instanţă sau instanţa de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.

În speţă, potrivit celor expuse anterior, prin încheierea atacată Curtea de Apel, ca instanţă de fond, a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulate de către inculpat, astfel încât recursul exercitat de către inculpat împotriva acestei încheieri este inadmisibil şi va fi respins conform art. 385/15 pct. 1lit. a) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul C.C. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 2184/54/2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 decembrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4049/2009. Penal