ICCJ. Decizia nr. 4298/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4298/2009
Dosar nr. 10008/1/2009
Şedinţa publică din 23 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 14 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. 1836/33/2008, s-a dispus menţinerea stării de arest a inculpatului L.M.S. în temeiul art. 300/2 C. proc. pen. combinat cu art. 160/b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reţinut că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive faţă de inculpat subzistă în continuare, impunând privarea de libertate a acestuia.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul L.M.S. criticând-o pentru netemeinicie, solicitând casarea acesteia şi punerea sa în libertate, eventual prin dispunerea unei alte măsuri preventive din cele prevăzute de art. 136 C. proc. pen.
Înalta Curte, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, potrivit art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Potrivit art. 160/b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată este obligată să verifice periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Totodată, conform art. 160/b alin. (3) C. proc. pen., „când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive".
În cauză, aşa cum rezultă din încheierea atacată, instanţa a procedat la efectuarea verificărilor impuse de legea procesual penală şi a constatat că temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Inculpatul a fost arestat preventiv în cauză în temeiul art. 148 lit. f) C. proc. pen., iar temeiurile arestării se menţin şi în prezent:
- faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani;
- lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezidă din natura şi gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, respectiv asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, înşelăciune în convenţii, prin calităţi mincinoase şi mijloace frauduloase, cu consecinţe deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, toate în formă continuată, urmările acestora şi rezonanţa negativă produsă în comunitate pe care au pricinuit-o faptele comise şi care ar fi amplificată de punerea în libertate a inculpatului.
Toate aceste aspecte justifică dispoziţia instanţei de fond, în sensul menţinerii arestării preventive şi fac ca cererea subsidiară a inculpatului, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură din cele prevăzute de art. 136 C. proc. pen. să nu poată fi primită, astfel că Înalta Curte, conform art. 385/15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul parţial al apărătorului din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.M.S. împotriva încheierii din 14 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. 1836/33/2008.
Obligă recurentul inculpat să plătească suma de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei , reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4245/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 4302/2009. Penal. Cerere de transfer de... → |
|---|
