ICCJ. Decizia nr. 113/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 113/2010
Dosar nr. 104.1/102/2008
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2011
Deliberând asupra recursurilor de faţă pe baza lucrărilor şi materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele.
1. Tribunalul Mureş, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 255 din 3 noiembrie 2009 pronunţată în dosar nr. 104.1/102/2008 a condamnat pe inculpatul O.D., agent şef de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului Târnăveni, pentru săvârşirea în exercitarea atribuţiilor de serviciu în noaptea de 9 septembrie 2005 – alături de coinculpatul P.I.M. civil - a infracţiunilor de violare de domiciliu şi purtare abuzivă prevăzute de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 250 alin. (1) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) şi art. 33 lit. a) C. pen., la pedepsele de 1 an şi 2 luni şi respectiv 1 an şi 8 luni închisoare, aplicându-se în final prin contopire pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiţionat potrivit art. 81 şi următoarele C. pen. [coinculpatul P.I.M., civil fiind condamnat la rândul său pentru săvârşirea la aceiaşi dată şi în aceleaşi împrejurări a infracţiunilor concurente de violare de domiciliu şi vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) şi art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) şi d) şi art. 33 lit. a) C. pen., la pedepsele de 1 an şi 2 luni închisoare şi respectiv 1 an şi 8 luni închisoare, aplicându-se în final prin contopire pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare a cărei executare a fost de asemenea suspendată condiţionat potrivit art. 81 şi următoarele C. pen.]
Pe latura civilă în conformitate cu dispoziţiile art. 15 C. proc. pen. s-a luat act că persoanele vătămate R.I. şi T.V. nu s-au constituit în cauză părţi civile.
Au fost obligaţi fiecare din inculpaţi - potrivit art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., - la plata sumei de câte 390 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Instanţa a reţinut în fapt că în cursul anului 2005, inculpatul O.D. a făcut parte din poliţia judiciară a I.P.J. Mureş, fiind titularul postului agent şef la Centrul zonal de poliţie rurală Găneşti din cadrul Poliţiei Municipiului Târnăveni, având ca atribuţii principale de serviciu şi luarea de măsuri pentru depistarea şi reţinerea persoanelor urmărite conform fişei postului – aflată la dosar. În aceeaşi perioadă persoana vătămată R.I., recidivist postcondamnatoriu pentru comiterea a numeroase sustrageri de articole de cult, din biserici ortodoxe şi alte bunuri patrimoniale era suspectat de participare în calitate de coautor la săvârşirea unei alte infracţiuni de furt din sediul Primăriei Cucerdea judeţul Mureş. De precizat că în pofida susţinerilor în acest sens în apărare făcute de inculpat la data respectivă, nu fusese emis oficial ordin de dare în urmărire a persoanei vătămate.
În seara zilei de 9 septembrie 2005 inculpatul P.I.M. a observat persoana vătămată în timp ce intra în locuinţa cumnatului acesteia T.D.V., plecat la muncă în Italia, în acea perioadă, situată în sat Seulia de Mureş şi a anunţat telefonic de această împrejurare lucrătorii postului de poliţie Cucerdea. Inculpatul P.I.M. era interesat în prinderea persoanei vătămate întrucât bănuia că ar fi comis un furt din barul societăţii administrate de soţia sa.
În baza informaţiei amintite în vederea prinderii persoanei vătămate din dispoziţia ofiţerului de serviciu din cadrul Poliţiei Municipiului Târnăveni, s-a format o echipă operativă alcătuită din lucrători de poliţie înarmaţi respectiv: agentul şef de poliţie O.D. şi agentul şef M.I. din cadrul Biroului de Poliţie rurală Târnăveni, agent P.C.R. şi agent şef G.I., doi din cadrul postului de poliţie Cucerdea care s-au deplasat în satul Seulia de Mureş la imobilul împrejmuit aparţinând familiei T.D.V. În locuinţa amintită dormeau nepoţii persoanei vătămate T.F.L. şi O., precum şi concubina acestuia cu mama T.I.L.
Singurul lucrător de poliţie care a intrat neinvitat în curte şi ulterior la pătrunderea în locuinţă a fost inculpatul O.D.
La pătrunderea în locuinţa inculpatului amintit, persoana vătămată - astfel cum a rezultat ulterior din plângerea şi declaraţiile acesteia în coroborare cu depoziţiile martorilor T.F., L., O. şi I.L. - a sărit pe o fereastră în curtea imobilului, fiind întâmpinat la colţul casei de inculpatul P.I.M., înarmat cu o furcă care nu era din gospodărie, armă cu care i-a aplicat mai multe lovituri peste braţul stâng. A intervenit şi l-a imobilizat inculpatul O.D. care i-a aplicat în cursul operaţiunii de încătuşare mai multe lovituri cu pumnul.
În continuare persoana vătămată a fost condusă la sediul postului de poliţie din localitate.
Întrucât acuza dureri puternice la braţul stâng persona vătămată a fost transportată imediat la Spitalul Municipal Târnăveni, iar apoi la Spitalul Mureş, fiind internat prin serviciul de urgenţă în data de 10 septembrie 2005 cu diagnosticul „fracturi în dublu etaj ulna stâng luxaţie cap radial stâng. Traumatism toraco-abdominal. Traumatism cranio-facial cu plagă la nivelul bazei inferioare". S-a intervenit chirurgical la data de 14 septembrie 2005 practicându-se reducerea şi osteosinteza ulnei şi imobilizare gipsată b-ap-p.
A fost externat la data de 20 septembrie 2005 cu diagnosticul fractură în curs de consolidare, evoluţie favorabilă.
La data de 10 noiembrie 2005, fiind deţinut în Penitenciarul Tg.Mureş, persoana vătămată a depus plângere penală la Judecătoria Tg.Mureş prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a făptuitorilor O.D. şi P.I.M. în legătură cu evenimentele din seara zilei de 9 septembrie 2005 pe care le-a expus în sesizarea amintită în sensul că „ au pătruns fără drept în jurul orelor 23,20 în locuinţa sa din localitatea Sulia de Mureş şi l-au agresta, aplicându-i mai multe lovituri cu un par, lovituri care au avut drept urmare vătămarea gravă a antebraţului, care a necesitat pentru vindecare şi o intervenţie chirurgicală".
A fost constituit astfel dosarul de urmărire penală nr. 855/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, în care a fost dispusă în final soluţia de trimitere în judecată prin rechizitoriul din 17 ianuarie 2008 sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 250 alin. (1) şi (5) şi art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., cu inculpatul O.D. şi respectiv art. 192 alin. (1) şi (2) şi art. 182 alin. (1) C. pen. cu inculpatul P.I.M. [existenţa acestei din urmă infracţiuni fiind întemeiată pe raportul medico-legal de constatare nr. 4241/21. 12.2006, efectuat în cursul urmăririi penale ce a concluzionat pe baza actelor medicale depuse de persoana vătămată că „numitul R.I. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 9 septembrie 2005 prin loviri directe repetate cu corp dur, necesitând pentru vindecare 70-80 zile de îngrijire medicală"]
Inculpatul O.D. a solicitat în principal achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., susţinând în apărare că nu a existat intenţie infracţională întrucât a acţionat în exercitarea legală a atribuţiilor de serviciu în vederea reţinerii unei persoane urmărite local şi general potrivit art. 2 lit. c) şi art. 6 din Instrucţiunile Ministerului de Interne nr. S/1060 din 13 ianuarie 2000 în subsidiar, a cerut achitarea în baza art. 10 lit. b)1 raportat la art. 181 C. pen. prin aprecierea faptelor ilicite imputate ca fiind lipsite de pericol social infracţional.
Coinculpatul P.I.M. a cerut achitarea în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (3) raportat la art. 10 lit. c), d) sau b)1 C. proc. pen., cu motivarea în principal că nu a participat la imobilizarea şi lovirea persoanei vătămate şi respectiv lipseşte intenţia infracţională, iar în subsidiar că faptele deduse judecăţii în raport cu împrejurările în care au fost comise şi persoana celui vătămat-recidivist multiplu postexecutoriu condamnat ulterior pentru săvârşirea sustragerii ce a ocazionat reţinerea sa în noaptea de 9.95.2005 sunt lipsite de pericol social infracţional. Instanţa a respins ca neîntemeiate cererile şi susţinerile în apărare amintite statuând pe baza probelor în acuzare anterior expuse că faptele deduse judecăţii există ca atare fiind săvârşite cu vinovăţie de inculpaţi şi realizează elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 250 alin. (1) şi (5), art. 192 alin. (1) şi (2) şi art. 182 alin. (1) C. pen., impunându-se condamnarea acestora prin aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 345 alin. (2) C. proc. pen.
2. Împotriva sentinţei penale nr. 255 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului Mureş, secţia penală, au declarat în termen apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş şi partea vătămată R.I. pentru agravarea răspunderii penale a inculpaţilor şi coinculpatul O.D., care a reiterat cererile şi susţinerile în apărare invocate la judecata cu prima instanţă, privind achitarea sa în temeiul art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. d) sau art. 10 lit. b)1 rap. la art. 181 C. pen.
Curtea de Apel Tg.Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 29/A din 23 aprilie 2010 pentru considerentele arătate în sentinţă a respins ca nefondate apelurile în cauză, menţinând ca legală şi temeinică hotărârea atacată, în conformitate cu dispoziţiile art. 379 pct. 1 lit. c), C. proc. pen.
3. Nemulţumiţi de Decizia amintită, în considerarea criticilor de netemeinicie şi nelegalitate ce au format obiectul examinării la judecata în primă instanţă şi ulterior al controlului judiciar în apel, au declarat în termen recursuri în cauză, partea vătămată R.I. şi inculpatul O.D., (fiind invocate cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi respectiv art. 3859 pct. 18 şi 171 C. proc. pen.).
Partea vătămată, potrivit declaraţiei personale premergătoare dezbaterilor şi-a retras recursul declarat, astfel încât referitor la această cale de atac se va lua act de solicitarea titularului sus-menţionată în conformitate cu dispoziţiile art. 3854 alin. (2) teza II-a raportat la art. 369 alin. (1) C. proc. pen.
Motivul substanţial de recurs privind achitarea în temeiul art. 345 alin. (3) raportat la art. 10 lit. d), c), C. proc. pen. – corespunzător cazului de casare prevăzută de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., invocat de inculpatul O.D. nu se regăseşte în cauză.
Lipsa intenţiei ca element constitutiv al faptelor de putere abuzivă şi violare de domiciliu imputate inculpatului O.D. este justificată de acesta pe considerentul că în noaptea de 9 septembrie 2005 a întreprins activitate de identificare, reţinere şi încătuşare a unei persoane suspectă de săvârşirea unei infracţiuni, ce fusese dată anterior în urmărire locală şi generală prin adresele nr. 3070/N/2005 a Serviciului Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Mureş şi respectiv a Poliţiei Municipiului Târnăveni către IPJ Mureş (f,112-114 d.u.p.) fiind aplicabile astfel dispoziţiile legale în acest sens ale art. 2 lit. c) şi art. 6 din Instrucţiunile Ministerului de Interne nr. S/1060 din 13 ianuarie 2000 (f.80 d.u.p.).
Susţinerile în apărare arătate privind executarea unui ordin de serviciu legal sunt neîntemeiate întrucât persoana vătămată R.I., astfel cum rezultă din chiar înscrisurile oficiale invocate a fost dat în urmărire ulterior săvârşirii faptelor deduse judecăţii ce au avut loc la 9 septembrie 2005 prima solicitare în acest sens nr. 3070/N/ către I.G.P.R. - Direcţia de Investigaţii Criminale fiind făcută la 14 septembrie 2005 (f.112).
Este întemeiat însă motivul de achitare prev. de art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., rap. la art. 181 C. pen.
Conform art. 181 alin. (1) C. pen., „nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret , fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de – se arată în alin. (2) al textului de lege amintit – modul şi mijloacele de săvârşire a forţei, de scopul urmărit. De împrejurările cu care partea a fapta a fost comisă în care partea a fost comisă. De asemenea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi consecinţa făptuitorului.
Este stabilit în cauză - inclusiv cu recunoaşterea şi susţinerile părţii vătămate în recurs care a arătat că a fost lovit numai de către inculpatul P.I.M., recurentul-inculpat fiind nevinovat - că agentul şef de poliţie O.D. alături de ceilalţi colegi de serviciu s-a deplasat la locurile în care se afla persoana vătămată R.I., inculpat-multirecidivist, implicat în săvârşirea unei alte sustrageri din sediul Primăriei Cucerdea, faptă ilicită aflată în curs de cercetare penală pentru care partea vătămată a şi fost trimis în judecată şi condamnat ulterior, din ordinul ofiţerului de serviciu al Poliţiei Târnăveni; a pătruns singur în locuinţa numitului T.D.V. pentru a avea discuţii cu nepoţii părţii vătămate despre eventualitatea ascunderii acestuia în locuinţa respectivă fără ca persoanele amintite să formuleze vreo rezoluţie expresă în momentul respectiv ori plângere penală ulterioară; partea vătămată a fugit pe o fereastră, fiind lovit cu o furcă de inculpatul P.I.M. apărut intempestiv în curtea respectivă, întrucât îl suspecta la rândul său pe numitul R.I. de sustragerea şi a altor bunuri din barul soţiei acestuia; violenţele fizice minore executate de inculpatul O.D. au fost impuse de imobilizarea, încătuşarea şi conducerea părţii vătămate la sediul postului de poliţie din localitate; părţii vătămate, urmare vătămării corporale produse de inculpatul P.I.M. a fost transportată imediat la spital pentru acordarea asistenţei medicale de specialitate.
În considerarea împrejurărilor amintite, a datelor personale pozitive privind pe inculpat în vârstă de 43 ani, având până la acest moment o activitate profesională apreciabilă ca agent şef de poliţie judiciară se poate concluziona că faptele comise de acesta în noaptea de 9 septembrie 2005 de pătrunderea fără drept urmat în locuinţa numitului T.D.V. şi lovirea uşoară a părţii vătămate în vederea reţinerii acesteia pentru săvârşirea în stare de recidivă a unei infracţiuni de furt calificat sunt lipsite în mod vădit de importanţă şi nu prezintă gradul de pericol social concret specific infracţiunilor prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) şi art. 250 alin. (1) şi (5) C. pen.
Ca atare în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) raportat la art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., se va admite recursul inculpatului O.D., casându-se sesizarea şi sentinţa numai cu privire la învinuirile aduse acestuia referitor la care se va dispune achitarea potrivit art. 345 alin. (3) raportat la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., şi art. 181 C. pen., şi aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 lei conform art. 911 C. pen.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor anterioare pronunţate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de partea vătămată R.I. împotriva deciziei penale nr. 29/A din 23 aprilie 2010 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Admite recursul declarat de inculpatul O.D. împotriva aceleiaşi decizii.
Casează Decizia penală atacată, precum şi sentinţa penală nr.255 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului Mureş numai cu privire la inculpatul O.D.
În baza art. 345 alin. (3) cu referire la art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 250 alin. (1) şi (5) şi art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Conform art. 911 C. pen. aplică inculpatului O.D. sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii, în cuantum de 1.000 lei.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor pronunţate.
Obligă recurenta parte vătămată la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul O.D., în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4476/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 114/2010. Penal. Lovirile sau vătămările... → |
|---|
