ICCJ. Decizia nr. 1146/2010. Penal -
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
- SECŢIA PENALĂ -
Decizia nr. 1146/2010
Dosar nr. 7873/118/200.
Şedinţa publică din 24 martie 2010
Asupra recursurilor penale de faţă,
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 256 din 25 iunie 2009 a Tribunalului Constanţa au fost condamnaţi inculpaţii:
- B.V.I. la pedepsele de:
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 174 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de droguri de mare risc, fără drept, prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen.
În baza art. 33-34 lit. b) C. pen., pedepsele stabilite au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei, inculpatului i s-a interzis exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
- G.I. la pedepsele de:
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de introducere în ţară de droguri de mare risc, fără drept, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen.
În baza art. 33, art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele stabilite au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei, inculpatului i s-a interzis exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 861 - 862 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului G.I., pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 865 C. pen. inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acest serviciu;
- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 864 alin. (2) C. pen., privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităţii de 6,65 grame substanţă pluverulentă conţinând amfetamină sulfat.
În baza art. 18 alin. (4) din Legea nr. 143/2000, inculpatul Badea Valentin a fost obligat la plata contravalorii cheltuielilor ocazionate de distrugerea cantităţii de 6,65 g amfetamină sulfat.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. inculpaţii au fost obligaţi să plătească statului câte 550 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că la datele de 28 septembrie 2005 şi 18 octombrie 2005, inculpatul B.V.I. a preluat de la numitul C.P., a deţinut asupra sa şi a înmânat colaboratorului sub acoperire K.R. cantitatea de 6,75 grame amfetamină sulfat şi, respectiv 0,26 grame metamfetamină sulfat, în scopul determinării acestuia de a cumpăra o cantitate mai mare din acest drog.
La data de 28 septembrie 2005, acelaşi inculpat a introdus în România din Republica Moldova, cantitatea de 6,75 grame amfetamină sulfat.
Inculpatul G.I., în perioada 2 septembrie - 18 octombrie 2005, a înlesnit inculpatului B.V.I.ca acesta să intre în posesia repetată a două cantităţi de amfetamină/metamfetamină, punându-l în legătură cu C.P. şi contribuind la organizarea întâlnirilor dintre aceştia, cunoscând scopul urmărit, acela de a fi înmânate drogurile numitului K.R., pentru iniţierea vânzării-cumpărării unei cantităţi mari de droguri.
Inculpatul G.I. la data de 28 septembrie 2005, l-a ajutat în forma complicităţii morale pe inculpatul B.V.I.ca acesta să introducă în România cantitatea de 6,75 grame amfetamină sulfat, încurajându-i acţiunea şi întărindu-i convingerea că traficul de droguri este realizabil fără riscuri.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză : proces-verbal de sesizare din oficiu, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, procese-verbale de redare scrisă a convorbirilor telefonice interceptate, un CD conţinând înregistrările convorbirilor telefonice interceptate, fişa evidenţei intrări-ieşiri în şi din România, procese-verbale de constatare, declaraţiile martorului P.D. şi ale inculpaţilor.
Prin Decizia penală nr. 99 din 5 noiembrie 2009, Curtea de Apel Constanţa a respins ca nefondate recursurile inculpaţilor.
În termen legal, împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpaţii G.I. şi B.V.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul inculpat G.I. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunţate şi, în principal, achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. şi, în subsidiar, a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.
S-a arătat că faptelor reţinute în sarcina sa le lipseşte urmarea imediată, neexistând pericol pentru sănătatea publică, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost condamnat.
S-a susţinut că activitatea de trafic de droguri a fost determinată de colaboratorul sub acoperire K.R., probele fiind obţinute prin provocarea la comiterea faptelor.
Printr-un alt motiv de recurs, s-a criticat încadrarea juridică greşită a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prin reţinerea eronată a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) întrucât fapta din 5 octombrie 2005 nu a mai fost reţinută în sarcina inculpatului.
În sfârşit, s-a solicitat modificarea modalităţii de executare a pedepsei, având în vedere datele personale ale inculpatului.
Recurentul inculpat B.V.I. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunţate şi achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., formulând aceleaşi critici ca şi inculpatul G.I. referitoare la neîndeplinirea elementelor constitutive ale infracţiunilor şi modalitatea de obţinere a probelor.
În subsidiar, a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau 861 C. pen., arătând că perioada lungă de instrucţie judiciară şi-a atins scopul reeducativ.
Temeiul juridic al recursurilor îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 18, 171, 17, 14 C. proc. pen.
Examinând recursurile Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt fondate pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Din analiza materialului probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că instanţele au reţinut în mod corect şi complet situaţia de fapt şi au dat încadrarea juridică corespunzătoare infracţiunilor săvârşite de inculpaţi.
La data de 2 septembrie 2005, inculpaţii G.I. şi B.V.I., s-au întâlnit în staţiunea Mamaia cu colaboratorul sub acoperire K.R. pentru a discuta despre vânzarea sau intermedierea de droguri sau uraniu către acesta din urmă.
La data de 28 septembrie 2005, inculpatul B.V.I., s-a deplasat în Republica Moldova unde s-a întâlnit cu o persoană cu care a fost pusă în contact de inculpatul G.I., numitul C.P., vărul acestuia, de la care a preluat cantitatea de 6,75 grame de amfetamina sulfat, pe care a introdus-o în România pe la punctul de frontieră Ungheni, după care a înmânat-o colaboratorului sub acoperire K.R.
În seara de 18 octombrie 2005, inculpatul B.V.I., s-a întâlnit la ora 19,30 la o terasă din Gara de Nord Bucureşti, cu colaboratorul subacoperire K.R. , căruia i-a dat o punguliţă de plastic care conţinea o cantitate de 0,26 grame de metamfetamină sulfat primită de la C.P. în cursul acelei zile, care li s-a alăturat în acea locaţie, ulterior, împreună cu inculpatul G.I.
Probele dosarului dovedesc că în perioada 02 septembrie - 18 octombrie 2005, inculpatul G.I. a înlesnit inculpatului B.V.I. să intre în posesia repetată a cantităţilor de 6,75 grame amfetamină sulfat şi 0,25 grame metamfetamină sulfat, punându-l în legătură cu C.P. şi aducându-şi contribuţia esenţială la organizarea întâlnirilor dintre aceştia, cunoscând scopul urmărit, acela de a înmâna drogurile numitului K.R. pentru iniţierea vânzării-cumpărării unei cantităţi de droguri de aproximativ 50 Kg.
La data de 28 septembrie 2005, G.I. a ajutat în forma complicităţii morale pe inculpatul B.V.I., ca acesta să introducă în România cantitatea de 6,75 grame amfetamina sulfat, încurajându-i acţiunea şi întărindu-i convingerea că traficul de droguri este realizabil, fără riscuri.
Elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor sunt pe deplin întrunite.
Infracţiunile de trafic de droguri şi introducerea, fără drept, în ţară de droguri de mare risc se consumă instantaneu, în momentul comiterii acţiunii verbum regens, moment în care se stabileşte şi legătura cauzală între elementul material şi urmarea imediată - starea de pericol în care sunt puse valorile sociale protejate.
Aceste infracţiuni sunt infracţiuni de pericol, iar nu de rezultat, astfel că nu are importanţă dacă săvârşirea lor a influenţat negativ ori nu asupra stării de sănătate a populaţiei, fiind de ajuns ca starea de pericol să se creeze, nu să se şi concretizeze.
Descoperirea şi stabilirea săvârşirii infracţiunilor s-a făcut pe baza informaţiilor obţinute de organele de urmărire penală, informaţii care s-au confirmat în urma desfăşurării urmăririi penale, iar nu pe baza vreunei activităţi provocatoare din partea colaboratorului sub acoperire.
Dimpotrivă, iniţiativa săvârşirii faptelor a revenit fie inculpatului B.V.I., fie inculpatului G.I., acesta din urmă fiind cel care l-a contactat pe C.P. care, la rândul său, i-a cerut să întreprindă diverse întâlniri, deplasări, contacte în vederea realizării scopului propus.
În sarcina inculpaţilor se reţin două acte materiale de trafic de droguri de mare risc, respectiv complicitate la această infracţiune, săvârşită la 28 septembrie 2005 şi 18 octombrie 2005, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, astfel că aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) este pe deplin justificată.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpaţi, Înalta Curte constată următoarele:
Pedeapsa aplicată inculpatului G.I. este just individualizată în raport de prevederile art. 75 şi art. 52 C. pen., neimpunându-se schimbarea modalităţii de executare a acesteia întrucât măsurile de supraveghere dispuse faţă de inculpat sunt de natură să asigure prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi realizarea reeducării sale sociale.
În conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. (5) C. pen., pedeapsa accesorie aplicată acestui inculpat - de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen., va fi suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale, sens în care recursul declarat de inculpat va fi admis, dispunându-se în consecinţă.
Având în vedere conduita infracţională a inculpatului B.V.I. care, deşi autor al săvârşirii celor două infracţiuni, a întreprins mai puţine acte de aducere a lor la îndeplinire decât însuşi complicele G.I., având în vedere şi conduita sa anterioară comiterii faptelor, datele personale ce caracterizează viaţa sa socială şi personală, Înalta Curte constată că şi faţă de acest inculpat sunt aplicabile dispoziţiile art. 861 C. pen.
Admiţând recursul inculpatului B.V.I. cu privire la modalitatea de executare a pedepsei ce i-a fost aplicată, Înalta Curte va dispune suspendarea ei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, timp în care inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen., astfel:
a) se va prezenta, la datele fixate,la Serviciul de probaţiune de pe lângă tribunalul Constanţa;
b) va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă;
d) va comunica informaţii de natură a fi controlate mijloacele de existenţă.
Înalta Curte atrage atenţia asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. referitoare la revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.
Pe durata suspendării pedepsei principale, va fi suspendată şi executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a, lit. b) C. pen.
Celelalte dispoziţii ale hotărârilor vor fi menţinute.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile inculpaţilor, va casa hotărârile pronunţate şi va dispune în consecinţă, conform celor arătate.
Onorariile apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii G.I. şi B.V.I. împotriva deciziei penale nr. 99 din 5 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 256 din 25 iunie 2009 a Tribunalului Constanţa numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei închisorii aplicate inculpatului B.V.I. şi a pedepsei accesorii aplicate inculpatului G.I.
Face aplicarea art. 861 C. pen. şi suspendă sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată inculpatului B.V.I., pe un termen de încercare de 5 ani calculat conform art. 862 C. pen.
Pe durata termenului de încercare, inculpatul B.V.I. se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen., urmând a se prezenta la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa la datele stabilite de acesta.
Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor închisorii aplicate inculpaţilor B.V.I. şi G.I., suspendă executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 71 C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Onorariile apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi ,în sume de câte 75 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4487/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1157/2010. Penal → |
|---|
