ICCJ. Decizia nr. 1244/2010. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1244/2010
Dosar nr. 3815/121/2009
Şedinţa publică din 31 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin sentinţa penală nr. 485 din 11 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3815/121/2009, tribunalul Galaţi, în baza disp. art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul M.R. din infracţiunile prevăzute de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. b)1 C. pen., art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) şi h) C. pen., ambele cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunile prevăzute de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. b)1 C. pen., art. 203 C. pen., art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) şi h) C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 33 lit. a), b) C. pen.
A condamnat pe inculpatul M.R. la o pedeapsă de 8 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a şi lit. b), d), e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. b)1 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
A condamnat pe inculpatul M.R. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de incest prev. de art. 203 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
A condamnat de inculpatul M.R. la o pedeapsă de 19 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b), d) şi e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei, pentru săvârşirea infracţiuni de omor calificat prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) şi h) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., a aplicat inculpatului M.R. pedeapsa principală cea mai grea de 19 ani închisoare, sporită la 20 ani închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară cea mai grea, constând în interzicerea drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a), lit. b), d), e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), lit. b), d) şi e) C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului M.R. iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi a arestării preventive începând cu data de 14 iunie 2009 la zi.
A obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galaţi a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi nr. 645/P/2009 din 07 iulie 2009, a fost trimis în judecată inculpatul M.R. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de: art. 197 alin. (1) şi (2) lit. b)1 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c), h) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Analizând şi coroborând probele administrate în cauză, instanţa a constatat următoarele:
Inculpatul M.R. este fiul victimei M.A. În anul 2000, inculpatul a comis infracţiunile de viol şi incest asupra mamei sale, fiind condamnat la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare. După liberarea din penitenciar, pentru că nu avea unde locui, inculpatul a mers să locuiască cu mama sa - victima M.A., la locuinţa din comuna Pechea, jud. Galaţi. Inculpatul M.R. era consumator înrăit de băuturi alcoolice iar pe fondul consumului de băuturi alcoolice, pentru că nu avea alte venituri, se manifesta violent, fizic şi verbal, cu victima, motivul conflictelor fiind faptul că victima refuza să-i dea bani sau refuza să meargă să-i cumpere băutură şi ţigări. în cele mai multe cazuri, victima M.A. se refugia la vecini sau rude, martorii C.L., C.N.C., P.L. şi C.L., cunoscând situaţia victimei. Rudele victimei şi ale inculpatului au mai intervenit în scandaluri şi l-au mai izgonit pe inculpat însă, de cele mai multe ori, victimei i se făcea milă de inculpat şi îl reprimea în locuinţa sa. În ultima perioadă de timp, victima locuia într-o încăpere, bucătărie - fostă magazie iar inculpatul locuia într-un dormitor în care se afla şi televizorul.
În ziua de 13 iunie 2009, în jurul orelor 10,00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul M.R. s-a certat din nou cu victima motivat de faptul că aceasta îi reproşa că nu munceşte şi că bea. În jurul orelor 10,30, victima a părăsit locuinţa şi a mers la martora C.L. căreia i s-a plâns că inculpatul „s-a luat" iar de ea, că i-a luat cheile şi că a vrut să o închidă în casă. Martora a sfătuit-o pe victimă să meargă la poliţie, lucru pe care aceasta l-a şi făcut. În scurt timp, martora C.L. a mers la locuinţa inculpatului căruia i-a reproşat că nu se linişteşte şi i-a spus că victima a plecat spre poliţie. în această situaţie, inculpatul a rugat-o pe martoră să meargă după victima şi să o întoarcă din drum deoarece dacă vine poliţie, există riscul să-i dea amendă şi nu are de unde să o plătească. Pentru că martora a refuzat, inculpatul a plecat după victimă înspre Postul de Poliţie Pechea. Cert este că nu s-a întâlnit cu victima şi, de altfel, aceasta nici nu mai sesizat lucrătorii de poliţie.
Ulterior, victima M.A. a revenit la locuinţa martorei C.L. încercând să dea acesteia buletinul, ca să i-l păstreze, spunând ceva de genul "aşa e mai bine" însă martora a refuzat să-l primească. În jurul orelor 17,00 victima M.A. a revenit la locuinţa sa, inculpatul aflându-se în camera sa. Nemulţumită fiind de comportamentul inculpatului, victima a început să-i aducă reproşuri, lucru care l-a deranjat pe inculpat. Din declaraţiile inculpatului rezultă că, în jurul orelor 18,00-19,00, enervat fiind de reproşurile victimei, a mers în camera acesteia, moment în care victima era în întinsă în pat, nu era învelită şi era îmbrăcată cu un pulover bleumarin o cămaşă de noapte iar pe sub cămaşa de noapte un pantalon tricotat şi chiloţi. Inculpatul s-a aşezat peste victimă, a dezbrăcat-o de pantaloni şi chiloţi, victima zbătându-se şi încercând să ţipe după ajutor. Pentru a o putea viola, inculpatul a imobilizat-o pe victimă, lovind-o în zona feţei şi comprimându-i toracele şi căile respiratorii. în această modalitate, a reuşit să întreţină raport sexual cu victima M.A. Dată fiind starea avansată de ebrietate, inculpatul nu-şi mai aminteşte câte raporturi sexuale a întreţinut cu victima şi dacă a ejaculat, dar cel mai probabil nu a ejaculat. în continuare, inculpatul M.R. a lăsat-o pe victimă în pat şi a mers în camera sa să se culce. În jurul orelor 01,00, inculpatul a revenit în camera victimei şi a constatat că aceasta nu dădea semne vitale. Realizând gravitatea faptelor comise, inculpatul a mers la locuinţa martorilor C.L. şi C.N., spunându-le să meargă cu el pentru că bătrâna a murit.
În scurt timp, la locuinţa victimei au mers martorii C.L., C.N.C., P.L. şi C.L. care, văzând felul în care arăta victima, au realizat că inculpatul a ucis-o şi au încercat să nu-l sperie spunându-i că de fapt victima e în comă. La sosirea personalului de pe salvare, martorii au luat la cunoştinţă că este posibil ca victima să fi fost şi violată.
Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul autopsierii victimei M.A. a rezultat că moartea victimei M.A. a fost violentă; ea s-a datorat asfixiei mecanice prin mecanism mixt - comprimare toraco-abdominală cu fractură sternală şi fracturi costale bilaterale C2-C10 şi ocluzia orificiilor buco-nazale cu mâna; la autopsie s-au constatat: echimoze frontală bilaterală, palpebro-malară dreapta şi palpebro-malaro-zigomatică stânga, infiltrate hemoragice epicraniene şi în muşchii temporali, posibil produse prin loviri cu mijloace contondente cum ar fi pumni, palme; echimoze şi excoriaţii faciale, piramida nazală, labiale, cu mică plagă contuză buza superioară, cervicale, cu infiltrat hemoragie antero-latero-bazal cervical drept, echimoză laringo-faringe, echimoze membre superioare, sân stâng, inframamar stânga, şold şi coapsa stânga, echimoze coapsa şi genunchi drept, gamba stângă, excoriaţii şold drept - prin comprimare cu mâini, degete şi unghii; echimoză linguală, margine stânga - prin comprimare între arcadele dentare; echimoză toracică anterioară cu fractură sternală, fracturi costale bilaterale cu ruptură pleură parietală şi hemotorax minim bilateral - prin comprimare cu mâinile şi genunchii, posibil asociat cu lovire cu pumnii; echimoză inghinală şi pubiană stânga, posibil prin comprimare cu genunchiul; excoriaţii şi echimoze scapular stânga, cot drept, antebraţ drept-margine cubitală, în 1/3 superioară, genunchi stâng, prin lovire şi frecare de planuri dure; echimoză vestibul vaginal cu plagă contuză comisură vulvară posterioară - prin comprimare cu corp dur alungit, posibil în cadrul unui raport sexual intravaginal; plagă paraanală dreapta - prin comprimare cu corp dur cu margine ascuţită - posibil unghie. Toate leziunile traumatice au caracter vital; între asfixia mecanică prin comprimare toraco-abdominală şi ocluzia orificiilor buco-nazale cu mâna şi moartea victimei există legătură directă, necondiţionată de cauzalitate; după aspectul şi topografia leziunilor de lovire activă şi comprimare se apreciază că victima era în decubit dorsal, agresorul aflându-se deasupra ei; în secreţia vaginală şi anală, pe lamele examinate, nu s-au pus în evidenţă spermatozoizi; în sângele recoltat de la cadavru nu s-a pus în evidenţă alcool; sângele recoltat de la cadavru aparţine grupei BIII, Rh pozitiv, (ordonanţă, rapoarte şi planşe fotografice, file 18-51)
Faptele şi vinovăţia inculpatului M.R. sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la faţa locului din 14 iunie 2009 şi planşă foto aferentă în care sunt consemnate detalii referitoare la locul comiterii infracţiunii şi starea victimei (f. 5-8, 10-16 dosar u.p.); raport de constatare medico-legală nr. 264/C din 04 iunie 2009 privind autopsia cadavrului victimei M.A. ale cărui concluzii au fost prezentate anterior şi planşe foto aferente (f. 24-30, 32-50 dosar u.p.); declaraţiile martorei C.L.M. care arată că este nepoată după soţ a victimei M.A. şi locuieşte împreună cu C.N., soţul ei, într-un imobil situat faţă în faţă cu locuinţa victimei. Inculpatul M.R. este un consumator înrăit de băuturi alcoolice, foarte violent, o bătea pe victimă, iar în noaptea de 13/14 iunie 2009, în jurul orei 01.00, a venit la locuinţa ei, în stare de ebrietate şi a zis că „a murit mama". Martora i-a spus soţului ei, care a mers la locuinţa victimei, a revenit în scurt timp şi a spus că bătrâna e moartă, bătută şi omorâtă de M.R. Au fost chemaţi vecinii P.L., P.G., cumnaţii C.L. şi C.V., au mers toţi la locuinţa victimei şi au găsit-o pe aceasta în patul din bucătărie, acoperită cu plapuma, vânătă pe faţă şi pe piept. Inculpatul M.R. era băut şi se tot justifica spunând că el nu i-a făcut nimic, ci doar a luat-o din pat de vreo trei ori şi a pus-o la loc şi tot spunea să vină salvarea (f. 52-54 dosar u.p.; f. 43 dosar inst.); declaraţiile martorului P.L. care arată că este vecin cu victima M.A. şi cu fiul ei M.R. şi locuieşte peste o stradă de ei, la o casă distanţă. M.R. este consumator de băuturi alcoolice, nu muncea şi trăia din pensia bătrânei. În noaptea de 13/14 iunie 2009, în jurul orei 01.00, a venit la locuinţa lui, C.N. - nepotul victimei, spunându-i să iasă că a murit bătrâna. Martorul s-a dus la locuinţa victimei unde se mai aflau C.L., C.N., C.L., C.V., P.G. şi inculpatul. Victima se afla pe patul din bucătărie, învelită cu plapuma, dar avea vânătăi în zona feţei şi a pieptului, iar pe faţa de pernă era sânge. L-a întrebat pe inculpat ce a făcut, iar acesta a întrebat dacă bătrâna mai respiră. Tot acesta a zis că bătrâna ar fi căzut jos şi că el a ridicat-o de vreo trei ori şi a pus-o în pat după care s-a dus şi a anunţat rudele. A fost anunţată salvarea şi poliţia, iar în momentul în care asistenta de pe salvare a ridicat plapuma şi a văzut că bătrâna era goală de la burtă în jos, avea trasă cămaşa în sus, martorul s-a gândit că inculpatul a şi violat-o. (f. 55-58 dosar u.p.; f. 44 dosar instanţă); declaraţiile martorului C.N.C. care arată că este nepotul victimei M.A. şi al inculpatului M.R. Acesta este consumator înrăit de băuturi alcoolice, nu munceşte şi trăieşte din pensia victimei. În noaptea incidentului, în jurul orei 01.00, a fost trezit de soţia sa, C.L., care i-a spus că a venit la ei inculpatul şi a zis că a murit bătrâna. Martorul s-a dus la locuinţa victimei, l-a întrebat pe inculpat ce s-a întâmplat, iar acesta a spus că bătrâna a căzut jos de vreo trei ori, el a ridicat-o şi a pus-o în pat. Martorul a văzut că bătrâna era pe patul din bucătărie, învelită până la jumătatea corpului cu plapuma, era vânătă în zona capului şi a pieptului, fiind desfăcută un pic cămaşa. Martorul a chemat pe soţia lui şi pe P.L., P.G., C.V. şi C.L. În momentul în care asistenţa de pe salvare a ridicat plapuma, a văzut că victima era goală de la burtă în jos, avea vânătăi pe coapse şi şi-a dat seama că inculpatul a şi violat-o. Victima nu obişnuia să se culce dezbrăcată, în sensul că şi vara dormea îmbrăcată cu o pereche de pantaloni tricotaţi, (f. 59-61 dosar u.p., f. 42 dosar inst.); declaraţiile martorei C.L. care arată că este soţia lui C.V., nepotul victimei şi al inculpatului şi locuiesc peste stradă de locuinţa victimei şi a familiei ei. Inculpatul M.R. este consumator de băuturi alcoolice, nu munceşte şi trăia din pensia bătrânei cu care se purta foarte urât, o jignea, o înjura şi o lovea. în noaptea incidentului, în jurul orei 01.00, a fost trezită de C.N. care a zis că inculpatul a omorât-o pe bătrână. A văzut-o pe bătrână pe patul din bucătărie, acoperită cu plapuma până la jumătatea corpului, cu vînătăi la faţă şi pe piept şi a realizat că inculpatul o omorâse. Mai târziu, martora a auzit că asistenta de la salvare a ridicat plapuma şi că bătrâna era goală de la burtă în jos, deşi aceasta nu obişnuia să se culce dezbrăcată, (f. 62-65 dosar u.p.; f. 45 dosar inst.); declaraţiile inculpatului M.R. date în faza de urmărire penală care arată că în ziua de 13 iunie 2009 a consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orei 17.00 a ajuns acasă şi mama lui a început să-l certe. S-a dus în camera lui, la televizor, iar din camera ei victima continua să-l certe. Atunci, şi-a ieşit din fire, fiind în jurul orelor 18.00-19.00, a mers la camera ei, a început să o lovească cu palmele peste faţă şi pentru că ea se împotrivea şi încerca să ţipe, i-a pus mâinile pe piept, la gât, pentru a o imobiliza şi pentru a o face să tacă, apăsând. Apoi, i-a ridicat cămaşa, i-a tras pantalonii care au ieşit cu tot cu chiloţi şi a întreţinut cu aceasta raporturi sexuale normale. în tot acest timp, dată fiind starea de ebrietate, a continuat să o apese pe piept şi pe gură. Când a plecat din camera ei, victima se văita de durere. S-a dus în camera lui, s-a uitat la un film iar în jurul orei 23.00 s-a dus să vadă ce face victima. A văzut că aceasta nu mai mişca şi era rece. S-a gândit că a murit şi s-a dus la nepotul lui, C.N., spunându-i că a murit bătâna. (f. 70-79 dosar u.p.).
În faza de judecată, inculpatul nu a dorit să facă declaraţii, însă Ie-a menţinut pe cele din faza de urmărire penală, (f. 16 dosar instanţă).
Prin urmare, din coroborarea probelor prezentate rezultă faptul că inculpatul M.R. a avut raporturi sexuale cu victima M.A., mama sa, prin constrângerea fizică a acesteia, iar ulterior, pentru a ascunde aceste activităţi, a omorât-o pe aceasta prin asfixiere realizată prin comprimarea toracelui şi a abdomenului şi prin obstructionarea căilor respiratorii. Edificator în acest sens este şi raportul de constatare medico-legală care prezintă leziunile suferite de victimă şi descrie şi mecanismele de producere a lor, precum şi cauza decesului.
Toate acţiunile inculpatului au fost de natură mecanică, fizică, au antrenat voinţa şi forţa fizică a acestuia şi au fost direcţionate împotriva victimei, astfel încât vinovăţia inculpatului în comiterea faptelor este în forma intenţiei directe.
Acesta a arătat la un moment dat că nu ar fi vrut să o omoare pe victimă, însă vinovăţia sa se desprinde din materialul probator.
Referitor la încadrarea juridică a faptelor, s-a impus a fi făcute unele precizări. Inculpatul M.R. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de viol şi omor calificat în concurs real. Având în vedere că raporturile sexuale au fost întreţinute de inculpat cu mama sa, rudă în linie directă, prima instanţă a considerat că trebuie reţinută în concurs ideal cu infracţiunea de viol şi infracţiunea de incest prevăzută de art. 203 C. pen.
În consecinţă, în baza art. 334 C. proc. pen. tribunalul a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de viol şi omor calificat în infracţiunile de viol, incest şi omor calificat.
Ca atare, faptele inculpatului M.R. care, în noaptea de 13/14 iunie 2009, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, în locuinţa sa, a întreţinut prin constrângere raporturi sexuale cu victima M.A. - mama sa - rudă în linie directă, cu care locuia şi se gospodărea, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de incest prev. de art. 203 C. pen. şi viol prev. de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. b)1 C. pen., în concurs ideal conform art. 33 lit. b) C. pen.
Fapta inculpatului M.R. de a o ucide pe victima M.A. - mama sa, prin sugrumare/sufocare şi comprimarea toracelui, pentru a ascunde comiterea infracţiunilor de viol şi incest, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. c), h) C. pen.
Fapta de omor este în concurs real cu infracţiunile de viol şi incest.
Inculpatul are în antecedente o condamnare la o pedeapsă rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare (a avut două pedepse iniţiale pentru comiterea infracţiunilor de viol şi incest), fiind arestat la data de 04 februarie 2000 şi liberat condiţionat la data de 03 august 2004 la termen.
Prin urmare, faptele din prezenta cauză sunt comise în stare de recidivă postexecutorie conform art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), text ce a fost aplicat în speţa de faţă.
La dozarea şi individualizarea sancţiunilor penale ce au fost aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) referitoare la dispoziţiile părţii generale a C. pen., la limitele de pedeapsă stabilite de lege, la gradul ridicat de pericol social al faptelor care aduc atingere unor valori sociale deosebit de importante, la împrejurările care agravează răspunderea penală (starea de recidivă postexecutorie, concursul de infracţiuni), precum şi la persoana inculpatului, care are condamnări pentru fapte de aceeaşi natură, perseverând astfel în acest tip de activităţi infracţionale.
De asemenea, ţinând cont de specificul infracţiunilor (contra vieţii şi privitoare la viaţa sexuală), instanţa a dispus interzicerea inculpatului ca pedeapsa complementară şi ca pedeapsa accesorie, drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi lit. b), d), e) C. pen.
B. Împotriva hotărârii instanţei de fond, a declarat apel inculpatul M.R., criticând-o ca fiind netemeinică, solicitând reducerea pedepselor aplicate prin reţinerea circumstanţelor atenuante, datorate împrejurării că, în momentul săvârşirii faptelor, se afla în stare de beţie voluntară completă, conform art. 49 alin. (2) C. pen., iar, în urma contopirii pedepselor aplicate, să se aplice un spor de pedeapsă mai mic.
Prin Decizia penală nr. 8/ A din 27 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.R. împotriva sentinţei penale atacate, apreciindu-se criticile nefondate.
C. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând ambele hotărâri pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că era obligatorie efectuarea unei expertize psihiatrice în cauză care să stabilească dacă inculpatul a avut discernământ. A solicitat totodată reducerea pedepsei, în raport de starea de beţie în care se afla şi de circumstanţele sale personale.
Examinând recursul declarat de inculpatul prin prisma cazurilor de casare jnvocate, prevăzute de art. 3859 pct. 8 şi 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:
1. Potrivit dispoziţiilor art. 117 alin. (1) C. proc. pen., „efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav, precum şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului". În cauză, infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este cea de omor calificat iar nu cea de omor deosebit de grav, astfel că prima ipoteză nu este incidenţă, expertiza psihiatrică nefiind deci obligatorie; în ceea ce priveşte a doua teză a textului de lege invocat, Curtea constată că la dosarul cauzei nu existau acte medicale care să creeze dubii organului de urmărire penală sau instanţei de judecată asupra stării psihice a inculpatului, astfel că nici sub acest aspect critica nu poate fi primită.
2. Referitor la susţinerile inculpatului cu privire la starea de beţie în care se afla, Curtea constată că prima instanţă şi cea de apel au reţinut în mod corect că nu sunt incidente dispoziţiile art. 49 alin. (2) C. pen., inculpatul neaflându-se în stare de beţie voluntară completă, întrucât a fost în măsură să conştientizeze urmările faptei sale şi să alerteze vecinii, iar apoi să ofere suficiente detalii referitoare la modul cum a săvârşit faptele. Pe de altă parte, starea de beţie în care se afla cvasi permanent inculpatul reprezintă şi motivul ce a generat conflictul dintre inculpat şi victimă. În consecinţă, nu pot fi reţinute în sarcina sa circumstanţe atenuante în condiţiile art. 49 alin. (2) C. pen.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, Curtea constată că circumstanţele personale invocate de inculpat - constând în atitudinea sa sinceră pe parcursul procesului penal şi starea de beţie în care se afla - au fost avute în vedere de prima instanţă care a motivat detaliat modalitatea de individualizare, aplicarea fiecăreia dintre pedepse precum şi a sporului de pedeapsă, astfel că solicitarea inculpatului de a i se reduce pedeapsa este nejustificată întrucât fapta comisă de acesta este de o gravitate deosebită, atât prin consecinţa produsă cât şi prin modalitatea de săvârşire, în acelaşi sens fiind şi aprecierea instanţei de apel. Astfel, luând în considerare faptul că inculpatul a exercitat violenţe repetate şi de o intensitate deosebită asupra victimei, ce îi era mamă, pe care în plus a şi violat-o (acelaşi gen de fapte săvârşindu-l şi în trecut asupra acesteia, când a beneficiat de clemenţa instanţei printr-o condamnare la o pedeapsă modică), lipsa de respect a acestuia faţă de una din valorile umane fundamentale - viaţa unui persoane, precum şi împrejurarea că a profitat de capacitatea redusă de a se apăra a victimei, în vârstă de 75 ani, Curtea constată că faptele inculpatului, săvârşite în condiţiile concursului de infracţiuni şi ale stării de recidivă, prezintă în concret un ridicat pericol social, ce nu justifică reducerea cuantumului pentru nici una dintre pedepsele aplicate pentru faptele reţinute în sarcina acestuia şi nici înlăturarea sporului aplicat corect în baza art. 34 C. pen.
Pentru aceste considerente, având în vedere şi faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de inculpat ca nefondat, constatând că pedeapsa aplicată este bine dozată şi nu se justifică reducerea acesteia, întrucât, prin cuantumul şi modalitatea de executare, este aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni dar şi o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.
Conform dispoziţiilor art. 38516 alin. (2) C. proc. pen. se va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod recurentul - inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.R. împotriva Deciziei penale nr. 8/ A din 27 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate, durata reţinerii şi arestării preventive de la 14 iunie 2009 la 31 martie 2010.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 martie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3635/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 128/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
---|