ICCJ. Decizia nr. 2185/2010. Penal. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2185/2010
Dosar nr. 669/57/2011
Şedinţa publică din 27 mai 2011
Asupra recursurilor de faţă,
Prin cererea formulată şi înregistrată la instanţa Curtea de Apel Alba-Iulia, sub dosar nr. 669/57/2011, s-a solicitat în numele inculpaţilor B.D.C., R.S.F. şi K.C.P. liberarea provizorie sub control judiciar a acestora în baza dispoziţiilor art. 1602 şi următoarele C. proc. pen.
În motivarea cererii s-a arătat că inculpaţii petenţi sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 221 C. pen. S-a mai arătat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1602 alin. (1) C. proc. pen. şi că această cerere este una întemeiată, neimpunându-se cercetarea lor în stare de arest preventiv.
Referitor la inculpatul R.S.F. s-a arătat că acesta este elev în an terminal de liceu urmând a susţine bacalaureatul, a săvârşit un singur act material de tăinuire şi nu a avut niciun beneficiu material de pe urma acestuia, prezintă garanţii morale şi are suportul familiei, locuieşte în Bistriţa şi nu are contact cu ceilalţi inculpaţi.
Se arată în cerere că inculpatul K.C.P. are probleme medicale având recomandări pentru o intervenţie chirurgicală pe cord, nu are antecedente penale, are 2 copii minori şi posibilitatea de a-şi câştiga licit existenţa.
În numele inculpaţilor s-a arătat că aceştia cunosc condiţiile ce li se pot impune dacă vor fi liberaţi provizoriu sub control judiciar şi se obligă să respecte aceste măsuri.
De asemenea, cercetarea inculpaţilor în stare de libertate nu ar împiedica bunul mers al cercetării penale, fiind suficiente garanţiile oferite de obligaţiile ce pot fi impuse de instanţă.
Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa a constatat că inculpatul B.D.C. nu şi-a însuşit cererea formulată de avocat în numele său, iar cererile inculpaţilor R.S.F. şi K.C.P. nu sunt întemeiate, sens în care toate cererile au fost respinse.
Împotriva încheierii nr.8/MP din 23 mai 2011 a Curţii de Apel Alba-Iulia, pronunţată în sensul celor de mai sus, în termen legal s-au exercitat recursuri de către inculpaţii R.S.F. şi K.C.P.
În susţinerea cererii de recurs referitoare la inculpaţii K.C.P. şi R.S.F. se arată că sunt întrunite dispoziţiile legale, inculpaţii sunt acuzaţi de fapte de tăinuire, iar ceilalţi inculpaţi din dosar, care sunt cercetaţi pentru acelaşi tip de fapte, sunt liberi.
Referitor la inculpatul K.C.P. se învederează instanţei că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, are nevoie de îngrijiri medicale, are doi copii minori, iar familia sa are venituri licite. Mai arată că este cercetat pentru tăinuire şi nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
În ce-1 priveşte pe inculpatul R.S.F., se arată că acesta este elev în anul terminal şi doreşte să termine cursurile, nu are antecedente penale, i se reţine un singur act material şi nu a avut niciun beneficiu de pe urma săvârşirii faptei.
Instanţa de recurs reţine următoarele:
Inculpaţii B.D.C., R.S.F. şi K.C.P., alături de alţi 14 inculpaţi arestaţi preventiv şi mai mulţi învinuiţi sunt cercetaţi de către D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Hunedoara pentru sustragerea de pe teritoriul unor ţări străine de utilaje agricole, utilaje pe care le valorificau în România. Prejudiciul stabilit până în prezent pentru toţi făptuitorii este de aproximativ 1.700.000 Euro.
În urma extinderii cercetărilor efectuate, prin încheierea penală nr. 17 din 15 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 3369/97/2011 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor K.C.P., O.C.C. şi S.M. pe o durată de 30 de zile, în perioada 15 aprilie 2011 - 13 mai 2011. Prin aceeaşi încheiere s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpaţilor A.D. zis „L.", R.S.F., O.V., S.L.L. şi N.I.
Faţă de inculpatul R.S.F. mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare la data de 19 aprilie 2011 până la data de 18 mai 2011, iar faţă de inculpatul S.L.L. mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare la data de 21 aprilie 2011 până la data de 20 mai 2011.
Prin încheierea penală nr. 5/MP din 3 mai 2011 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia dosarul nr. 562/57/2011 s-a dispus în baza art. 155-159 C. proc. pen. prelungirea măsurii arestării preventive pentru inculpaţii V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ș., B.I.I., D.A.V., I.C.D., O.M.F., S.C.M., B.F.B., L.A.I., S.L.L., R.S.F., O.C.C., S.M., K.C.P.
Pentru inculpatul R.S.F. arestarea preventivă s-a prelungit pentru o perioadă de 20 zile, începând cu data de 19 mai 2011 şi până la 07 iunie 2011, iar pentru inculpatul K.C.P. arestarea a fost prelungită pentru o perioadă de 25 zile, începând cu data de 14 mai 2011 şi până la 07 iunie 2011.
În sarcina inculpaţilor s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 C. pen., cu referire la activitatea infracţională a coinculpaţilor şi învinuiţilor.
Astfel:
La data de 15 martie 2011, organele de poliţie au procedat la verificarea şi indisponibilizarea tractorului agricol marca Deutz Fahr Agrotron 100 găsit în posesia învinuitul B.G. din Bistriţa, constatându-se că acesta are seriile de identificare contrafăcute. Din activităţile desfăşurate a rezultat faptul că acest utilaj a fost furat în noaptea de 24/25 octombrie 2010 de la depozitul situat în Broekstraat 2 A 5018 TD Tilburg, din Olanda, valoarea acestuia fiind de 35.000 Euro. în aceeaşi împrejurare s-a sustras şi un tractor marca Deutz-Fahr Agrotron 85, în valoare de 25.000 Euro (respectiv cel identificat şi indisponibilizat de la inculpatul J.T.M.).
Din actele de la dosar a rezultat că învinuitul B.G. a cumpărat utilajul în luna noiembrie 2010, prin intermediul inculpaţilor R.S.F. şi a fratelui acestuia, K.C.P., plătind pentru acesta suma de 20.000 Euro. Cu ocazia încheierii tranzacţiei, cei doi i-au pus la dispoziţie o factură în limba italiană, emisă de N.R. pe numele lui B.C.C. din sat Dârlos, judeţul Sibiu. învinuitul B.G. a declarat că, anterior achiziţionării utilajului, a avut mai multe întâlniri cu inculpaţii R.S.F. şi K.C.P., care i-au spus că au utilajul respectiv de vânzare şi că pentru aceasta trebuie să se deplaseze în municipiul Alba-Iulia. Astfel, inculpatul R.S.F. i-a condus pe învinuitul B.G. şi pe fiul acestuia în apropierea municipiului Alba-Iulia, la o fermă din localitatea Cricău, ocazie cu care învinuitul l-a cunoscut pe inculpatul A.D., zis „L.". În această împrejurare, inculpaţii R.S.F. şi A.D. i-au prezentat învinuitului cele două tractoare marca Deutz Fahr Agrotron model 85 şi 100, negociind cu acesta preţul de vânzare la suma de 20.000 Euro.
Ulterior, inculpaţii R.S.F. şi K.C.P. l-au contactat pe învinuitul B.G. şi i-au comunicat că au adus tractorul în municipiul Bistriţa. Cu ocazia vânzării-cumpărării, învinuitul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit cu inculpatul R.S.F.. Preţul de cumpărare a fost achitat în totalitate, în tranşe, celor doi inculpaţi, R.S.F. şi K.C.P.
După indisponibilizarea utilajului, au fost înregistrate autorizat mai multe convorbiri telefonice între învinuit şi inculpaţii R. şi K., din care rezultă că cei doi inculpaţi promiteau în mod constant că-1 vor ajuta pe învinuit să-şi recupereze banii şi chiar îi promiteau livrarea unui alt utilaj pentru a-l determina pe acesta să nu declare organelor de poliţie adevărul cu privire la implicarea lor în tranzacţie.
De menţionat că, anterior realizării tranzacţiei, au fost realizate interceptări ale convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii A.D. şi K.C.P. cu privire la cele două utilaje marca Deutz Fahr, caracteristici tehnice şi preţuri de vânzare-cumpărare, discuţii din care rezultă fără nici un dubiu faptul că inculpatul K. a luat la cunoştinţă de la inculpatul A. că cele două tractoare provin din furt.
În aceeaşi zi, la domiciliul inculpaţilor K.C.P. şi R.S.F. a fost identificat un utilaj de construcţii tip buldoexcavator marca JCB, pe care aceştia au hotărât să-1 mute pentru a-1 ascunde de organele de poliţie. în acest scop, au apelat la serviciile inculpatului B.D.C., care s-a deplasat la domiciliul celor doi inculpaţi, împreună cu vărul său, B.C.I.. Utilajul a fost oprit în trafic, fiind verificate seriile de identificare şi actele de provenienţă. Cu această ocazie, inculpatul B.D.C. a declarat că a cumpărat utilajul de la un cunoscut şi că a plătit pentru acesta un avans de 3.000 Euro.
În realitate, în baza interceptărilor autorizate ale convorbirilor telefonice a rezultat că buldoexcavatorul, împreună cu un alt utilaj neidentificat, urmau să fie vândute de către cei trei inculpaţi contra sumei de 50.000 Euro unui anume „O.", administrator al SC G.T. SRL Sâncraiu de Mureş, judeţul Mureş.
Ulterior, au fost înregistrate mai multe convorbiri telefonice între inculpaţii K., R. şi B., din care a rezultat preocuparea pentru întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare antedatat între acesta din urmă şi un cetăţean irlandez, cu scopul de a justifica în faţa organelor de poliţie provenienţa utilajului.
În urma efectuării constatării tehnico-ştiinţifice privitoare la seriile utilajului, s-a constatat că aceasta a fost falsificată prin înlocuirea ultimei cifre din componenţa seriei, respectiv 4 cu caracterul 9.
Din verificările efectuate în baza de date SINS SIRENE SCHENGEN rezultă că utilajul a fost furat la data de 27 decembrie 2010 din Grecia.
În momentul în care inculpatul K.C.P. a fost identificat de organele de poliţie în vederea executării mandatului de aducere emis în cauză, acesta avea în posesie un autoturism marca BMW model X6, cu numărul de înmatriculare BDXM 285, având seriile de identificare modificate, despre care s-a stabilit că provine dintr-un furt comis la data de 08 iunie 2010 în judeţul Dolj, singurul act pe care îl poseda învinuitul fiind un certificat de înmatriculare din SUA - statul Ontario, ca proprietar figurând un anume R.J., care locuieşte la adresa 3035 Princess, Blvd, Burlington.
În data de 28 aprilie 2011 s-a dispus conexarea la dosar a dosarului nr. 1487/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, dosar în care s-a început urmărirea penală faţă de B.D.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, constând în aceea că, prin folosirea de chei potrivite a sustras în data de 26 septembrie 2010 trailerul marca Scania cu numărul de înmatriculare, ulterior stabilindu-se că acest trailer este în posesia inculpatului K.C.P., care a declarat că nu ştie nimic despre locaţia unde se află în prezent, deşi a afirmat că este proprietarul maşinii. Ambii inculpaţi au procedat, pentru a justifica provenienţa maşinii, ca şi în prezenta cauză, prezentând acte din care rezultă în mod fictiv proprietatea şi transferul acesteia, în realitate trailerul fiind reclamat ca sustras de către proprietarul de drept.
A fost verificat la R.A.R. - Hunedoara autoturismul marca BMW X6 ridicat de la inculpatul K.C.P., confirmându-se modificarea seriei de pe şasiu. De asemenea se fac cercetări având ca obiect sustragerea autoturismului marca BMW X6.
În prezent cauza se află în stadiul de finalizare urmând a se dispune cu privire la toţi inculpaţii şi învinuiţii cercetaţi în cauză.
Articolul 1602 C. proc. pen. instituie condiţiile de admisibilitate ale cererii de liberare provizorie sub control judiciar reglementând prin norme imperative cazurile în care se poate lua în discuţie oportunitatea acestei măsuri (existenţa unor infracţiuni din culpă ori existenţa unor infracţiuni intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani), precum şi cazurile în care nu este permisă acordarea ei (există date din care rezultă necesitatea de a-1 împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte).
Potrivit dispoziţiilor art. 136 C. proc. pen., scopul măsurilor preventive este acela de a asigura buna desfăşurare a procesului penal ori împiedecarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală, judecată ori executarea pedepsei, iar în alegerea măsurii instanţa este ţinută să aibă în vedere, alături de scopul acesteia, gradul de pericol social al infracţiunii, starea de sănătate, vârsta, antecedentele şi celelalte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura.
Privind din această perspectivă cererea formulată de inculpaţi, Curtea de Apel a reţinut că infracţiunile care au determinat luarea măsurii preventive a arestării acestora se încadrează în sfera unor infracţiuni grave, inculpaţii fiind bănuiţi de fi ajutat alţi inculpaţi să beneficieze de sume mari de bani ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni de furt a unor bunuri cu valoare ridicată din ţările Uniunii Europene, faptele având un caracter transnaţional.
Curtea a mai reţinut că indiciile existente în acest moment la dosarul cauzei relevă o implicarea activă a inculpaţilor în săvârşirea unor acte de favorizare a inculpaţilor care au sustras astfel de bunuri şi de a-i ajuta pe aceştia să beneficieze de rezultatul faptelor săvârşite.
Faţă de inculpaţii recurenţi s-a luat măsura arestării preventive relativ recent, în cauză fiind făcute cercetări în ce-i priveşte pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale. Mai mult, inculpatul R.S.F. a fost arestat în lipsă, iar inculpatul K.C.P. este bănuit şi de fapte de sustragere a unor autovehicule, cauza urmând a fi lămurită sub acest aspect.
Susţinerile inculpaţilor că faptele de care sunt bănuiţi nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică şi că nu ar avea posibilitatea de a influenţa ancheta nu sunt prin ele însele suficiente pentru a se putea dispune liberarea lor provizorie.
În acest context Curtea de Apel cu deplin temei a arătat că, deşi la dosar nu există date referitoare la o conduită neconformă a inculpaţilor anterior cercetării lor în cauză, există totuşi dubii suficient de puternice, apte să justifice în mod rezonabil presupunerea că ataşamentul inculpaţilor faţă de normele de convieţuire socială nu sunt suficient de puternice pentru a-i împiedica, având în vedere şi miza procesului, să încerce îngreunarea procedurilor judiciare. Important de subliniat este şi faptul că în cauză au calitatea de coinculpaţi mai mulţi inculpaţi şi învinuiţi bănuiţi de săvârşirea unor infracţiuni grave, pe care inculpaţii i-au ajutat să beneficieze de pe urma furturilor săvârşite.
În consecinţă, pericolul social concret pe care lăsarea inculpaţilor în libertate îl reprezintă pentru ordinea publică, este actual.
În vederea bunei desfăşurări a procesului penal, în această fază a procedurilor se impune starea de detenţie preventivă a inculpaţilor, mai ales în condiţiile în care din dosar a rezultat că cercetările în ce-i priveşte vor fi extinse.
Aspectele personale invocate de inculpatul K.C.P., referitoare la starea de sănătate, de altfel nedovedite în cauză, ca şi susţinerile inculpatului R.S.F. referitoare la susţinerea examenului de bacalaureat, nu sunt suficient de puternice pentru a constitui un temei de admitere a cererilor, implicit a recursului, intereselor personale ale inculpaţilor de a fi judecaţi în stare de libertate opunându-li-se necesitatea ocrotirii interesului general al societăţii, care este precumpănitoare.
Pentru aceste motive Curtea a apreciat cu deplin drept că liberarea provizorie sub control judiciar nu este aptă să satisfacă, la acest moment procesual, exigenţele scopului impus de art. 136 C. proc. pen., astfel că cererile au fost respinse ca neîntemeiate.
Faţă de cele expuse, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursurile formulate, privindu-le ca neîntemeiate cererile inculpaţilor R.S.F. şi K.C.P., hotărârea atacată fiind pronunţată în condiţii depline de legalitate şi temeinicie.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpaţii vor fi obligaţi să plătească statului cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii R.S.F. şi K.C.P. împotriva încheierii nr. 8/MP din 23 mai 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 669/57/2011.
Obligă recurentul inculpat K.C.P. la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurentul inculpat R.S.F. la plata sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2152/2010. Penal. Mandat european de arestare.... | ICCJ. Decizia nr. 251/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
