ICCJ. Decizia nr. 2270/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2270/2010
Dosar nr.343/122/2010
Şedinţa publică din 6 iunie 2011
Asupra recursurilor penale de faţă,
În baza actelor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 423 din data de 30 noiembrie 2010 a Tribunalului Giurgiu, secţia penală, au fost condamnaţi inculpaţii.
1) C.M., zis "P." (fiul lui S. şi al lui E., în prezent deţinut în P.G.) la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 lit. i) C. pen.
În baza art. 65 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute interzice de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
Acelaşi inculpat a mai fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi. A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a computat perioada arestării preventive cu începere de la 26 ianuarie 2010 la zi.
2) C.M. zis "C.M." (fiul lui N. şi al M., născut în com. G., jud. Giurgiu, domiciliat în comuna natală) la pedeapsa de 3 ani şi o lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 864 alin. (1) C. pen. a fost revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 1148 din 23 iunie 2008 a Judecătoriei Giurgiu, urmând ca această pedeapsă să fie executată alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, în final inculpatul va executa 6 ani şi 1 lună închisoare.
A fost computată din pedeapsa aplicată inculpatului pedeapsa reţinerii de la 26 ianuarie 2010 la 27 ianuarie 2010.
Prin aceeaşi sentinţă au mai fost condamnaţi inculpaţii D.T.N. şi C.V.M., zis "P." la câte 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 81 C. pen.
Sub aspectul laturii civile,inculpatul C.M. a fost obligat să plătească părţii civile S.C.U. B.A. Bucureşti suma de 5265,20 RON cu titlu de cheltuieli de spitalizare, iar părţii civile C.D. suma de 50.000 RON cu titlu de daune morale.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 8/9 noiembrie 2009, în jurul orelor 23,30, în scopul aplicării unei corecţii martorului M.V., inculpaţii C.M., C.M., C.V.M. şi D.T.N., însoţiţi de martorii A.P. şi M.I.L., s-au deplasat cu trei autoturisme de la domiciliul lor, din comuna G., în satul F. Cu acest prilej inculpaţii au aflat că martorul M.V. se găseşte în domiciliul părţii vătămate C.D. care, în acea seară, serba onomastica fiului său, petrecere la care au participat mai multe persoane.
Înarmaţi cu obiecte contondente (bâte, furci, cozi de sapă) inculpaţii au pătruns, fără drept, în curtea părţii vătămate iar inculpatul C.M. a aplicat două lovituri cu o bâtă în zona capului părţii vătămate C.D., provocându-i leziuni corporale grave.
Victima a fost transportată imediat la S.C.U. B.A. Bucureşti, unde a fost internată cu diagnosticul de traumatism cranio-cerebral mediu, cu fractură multieschiloză, cu înfundare medio-frontală, pentru care s-a intervenit de urgenţă operator.
Din Raportul medico-legal din 25 noiembrie 2009, s-a reţinut că partea vătămată a prezentat leziuni produse prin lovire cu corpuri dure şi care necesită 35 - 45 zile de îngrijiri medicale, leziuni care au pus în pericol viaţa victimei.
Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza următoarelor probe şi mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la locul faptei, planşe foto, raportul medico-legal, documente medicale privind pe partea vătămată, declaraţiile a 17 martori coroborate cu declaraţiile părţii vătămate şi cu declaraţiile inculpaţilor.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 55 din 24 februarie 2011 a respins apelurile declarate de inculpaţii C.M. şi C.M., ca nefondate, menţinând starea de arest a inculpatului C.M.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, inculpaţii C.M. şi C.M. au declarat recurs în temeiul art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor aplicate.
Recursurile nu sunt fondate.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana inculpatului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Aceste criterii individualizate au fost analizate de instanţa de fond şi verificate de instanţa de prim control judiciar, pedepsele aplicate inculpaţilor, în cuantum stabilit, fiind bine individualizate.
Împrejurările în care au fost comise faptele (inculpaţii, în grup, înarmaţi cu diferite obiecte contondente, s-au deplasat cu intenţia de a aplica o corecţie fizică martorului M.V. şi au pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate C.D.) violenţele exercitate de inculpatul C.M. împotriva unei persoane nevinovate, în vârstă, şi mai ales urmările acestea relevă un grad ridicat de pericol social, just apreciat de instanţa de fond ori de instanţa de apel.
Referitor la profilul moral al inculpaţilor, din actele aflate la dosar rezultă că inculpatul C.M. în cursul urmăririi penale a avut o comportare nesinceră, în evidenţele cazierului judiciar este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior prin Sentinţa penală nr. 990 din 16 septembrie 1996 la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi violare de domiciliu, iar prin Sentinţa penală nr. 953 din 16 iunie 1997 a mai fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de furt calificat (pedeapsă pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare) iar inculpatul C.M. este recidivist, în raport de pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere, aplicată prin Sentinţa penală nr. 1148 din 23 iunie 2008 a Judecătoriei Giurgiu.
Pedepsele aplicate, egale cu minimul special prevăzut de textele de lege sancţionatorii, sunt apte să realizeze scopul pedepsei aşa cum este el reglementate în art. 52 C. pen., motiv pentru care recursurile declarate de inculpaţi nu sunt fondate şi vor fi respinse în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive de la 26 ianuarie 2010 la 6 iunie 2011 pentru inculpatul C.M., iar în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpaţii recurenţi vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii C.M. şi C.N.M. împotriva Deciziei penale nr. 55 din 24 februarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, recurentului inculpat C.M. reţinerea şi arestarea preventivă de la 26 ianuarie 2010 la 6 iunie 2011.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu vor va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 6 iunie 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 2268/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2272/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
