ICCJ. Decizia nr. 3068/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3068/2010
Dosar nr. 198/45/2010
Şedinţa publică din 8 septembrie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. 1. La data de 26 iunie 2009, numiţii C.M., F.P. şi S.V. au formulat plângere penală împotriva magistratului C.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi purtare abuzivă, prev. şi ped. de art. 250 alin. (1) C. pen., precum şi faţă de magistraţii P.C.I., I.V. şi S.C., pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. şi ped. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), fiind nemulţumiţi de modul în care au fost cercetaţi în calitate de învinuiţi şi respectiv, de inculpaţi, în Dosarul penal nr.1040/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău.
2. Prin rezoluţia procurorului din 17 decembrie 2009, dată în Dosarul nr. 442/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistratul C.G., pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi purtare abuzivă, prev. şi ped. de art. 250 alin. (1) C. pen., precum şi faţă de magistraţii P.C.I., I.V. şi S.C., pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. şi ped. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), pe considerentul că faptele nu există.
Pentru a dispune astfel, procurorul care a instrumentat cauza în faza actelor premergătoare a constatat că, la data de 28 iunie 2008, magistratul C.G., prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău a emis rechizitoriul nr. 1040/P/2007, prin care a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului C.M. pentru comiterea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 şi art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 şi a inculpaţilor F.P. şi S.V. pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 260 alin. (1) C. pen.
Rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către magistratul P.C.I., care avea calitatea de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, după verificarea rechizitoriului Dosarul nr. 1040/P/2007 a fiind restituit Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău.
Pentru că C.M., F.P. şi S.V. nu au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, au contestat actele existente la dosar şi au formulat cereri de recuzare şi plângeri penale împotriva lucrătorilor de poliţie, magistratul C.G. a considerat necesar a se administra probe noi în respectiva cauză. După administrarea probelor, numiţii C.M., F.P. şi S.V. au fost citaţi pentru data de 26 noiembrie 2008 în vederea prezentării materialului de urmărire penală. La data de 28 noiembrie 2008, magistratul C.G. a întocmit un nou rechizitoriu în Dosarul 1040/P/2007 şi a înaintat dosarul de urmărire penală Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi cu solicitarea de a se dispune infirmarea rechizitoriului din 27 iunie 2008 şi confirmarea rechizitoriului din 28 noiembrie 2008.
Rechizitoriul din 27 iunie 2008 a fost infirmat de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, magistratul P.C.I., prin ordonanţa cu nr. 3184/11/1 din data de 05 decembrie 2008.
Rechizitoriul din 28 noiembrie 2008 a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, magistratul I.V. La data de 10 decembrie 2008, cu adresa 3184/II/1, dosarul a fost restituit Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău.
La data de 17 decembrie 2008, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău a înaintat dosarul la Judecătoria Hârlău, unde a fost înregistrat cu nr. 1741/239/2008.
Numiţii C.M., F.P. şi S.V. au considerat că actele magistraţilor C.G., P.C.I. şi I.V., sunt nelegale şi abuzive.
La termenul din 22 aprilie 2009, C.M., F.P. şi S.V. au invocat excepţia neregularităţii actului de sesizare, excepţie ce a fost respinsă de către judecătorul S.C., magistratul care soluţiona cauza.
Petenţii au susţinut că, în mod abuziv, magistratul S.C. a respins excepţia neregularităţii actului de sesizare al instanţei şi că, în mod nelegal, s-a pronunţat prin încheiere cu privire la această excepţie şi nu prin hotărâre judecătorească. De asemenea, împotriva încheierii din 22 aprilie 2009, petenţii au formulat recurs.
S-a mai susţinut de către petenţi că, în mod abuziv, magistratul S.C. a continuat să judece Dosarul nr. 1741/239/2008, acordând alte termene de judecată, în condiţiile în care au declarat recurs împotriva încheierii din 22 aprilie 2009.
În susţinerea plângerii formulate, petenţii au arătat că înţeleg să se folosească doar de înscrisurile existente în Dosarul 1741/239/2008.
Numitul F.P. a arătat că magistratul C.G. i-a vorbit urât atunci când l-a cercetat şi că a emis mandat de aducere pentru a-l audia, deşi el a refuzat să dea declaraţie. Cu privire la magistraţii P.C.I., I.V. şi S.C., numitul F.P. a arătat că se abţine să dea declaraţii în cauza de faţă.
Faţă de cele expuse, s-a constatat că magistraţii C.G., P.C.I., I.V. şi S.C. nu au comis nici o faptă penală şi că actele contestate de petenţi sunt în conformitate cu dispoziţiile legale în materie.
3. Împotriva rezoluţiei procurorului, comunicată petenţilor la data de 17 decembrie 2009, aceştia au formulat plângere la procurorul ierarhic superior, conform art. 278 C. proc. pen., în data de 6 ianuarie 2010, înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi la data de 7 ianuarie 2010, astfel cum rezultă din actele de la dosarul cauzei, comunicate la cererea instanţei de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Prin rezoluţia procurorului general nr. 11/II/2/2010 din 5 martie 2010, comunicată petenţilor la data de 12 martie 2010, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenţii C.M., F.P. şi S.V.
B. În baza art. 2781 C. proc. pen., petenţii au formulat plângere în faţa judecătorului, cu motivarea că faptele pentru care a formulat plângere împotriva magistraţilor C.G., P.C.I., I.V. şi S.C. există şi că, în mod greşit, s-a dispus o soluţie de neîncepere a urmăririi penale.
Plângerea a fost înregistrată la instanţă la data de 24 martie 2010, fiind depusă la oficiul poştal la data de 22 martie 2010, dată care s-a avut în vedere la calculul termenului de formulare a plângerii.
Prin Sentinţa penală nr. 50 din 11 mai 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins, ca tardivă, plângerea formulată de petenţii C.M., F.P. şi S.V. împotriva rezoluţiei procurorului din 17 decembrie 2009 dată în Dosarul nr. 442/P/2009 al Parchetului de pe lângă curtea de Apel Iaşi, fiind obligat fiecare petent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că plângerea formulată în condiţiile art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. este tardivă, în raport de data comunicării rezoluţiei procurorului, 22 decembrie 2009 - pentru petenţii C.M. şi S.V., de data când se presupune că petentul F.P. a luat cunoştinţă de rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale - 6 ianuarie 2010 (data înregistrării plângerii la procurorul ierarhic superior), de data expirării termenului iniţial - 12 ianuarie 2010 pentru primii doi petenţi şi, respectiv, 26 ianuarie 2010 pentru F.P..
În motivarea soluţiei de tardivitate, prima instanţă a reţinut că art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. instituie un termen de decădere înăuntrul căruia persoana nemulţumită de soluţia procurorului se poate adresa cu plângere instanţei. Astfel, potrivit dispoziţiilor legale sus-menţionate, în cazul în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel nu a soluţionat plângerea în termenul de 20 de zile prevăzut în art. 277 C. proc. pen., termenul prevăzut în alin. (1) - de 20 de zile - curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.
În cauză, termenul prevăzut de art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. a expirat la data de 2 februarie 2010, pentru petenţii C.M. şi S.V., iar pentru petentul F.P. la data de 16 februarie 2010, astfel că plângerea acestora este tardivă şi a fost respinsă ca atare.
C. Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs petenţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, cu motivarea că în mod greşit plângerea a fost considerată tardivă, deşi a fost introdusă la instanţa competentă la 14 zile după comunicarea rezoluţiei procurorului ierahic, adică înăuntrul termenului de 20 zile prevăzut de art. 278 alin. (3) C. proc. pen.
Examinând recursurile declarate de petenţi sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acestea sunt nefondate.
Instanţa de fond, în baza actelor aflate la dosarul cauzei, a apreciat, în mod corect, că plângerea adresată judecătorului a fost formulată cu depăşirea termenului legal de 20 + 20 zile (40 zile), calculat de la data formulării plângerii la procurorul ierarhic superior celui care a soluţionat plângerea penală, respectiv de la data de 6 ianuarie 2010, în acest sens fiind dispoziţiile art. 278 alin. (3), art. 277 şi art. 2781 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., invocate textual de instanţa de fond. Cum termenul se împlinea la data de 16 februarie 2010, iar plângerea adresată judecătorului a fost formulată la data de 22 martie 2010, este corectă constatarea instanţei de fond în sensul tardivităţii plângerii formulate de petenţi în baza art. 2781 C. proc. pen.
Ca atare, pentru aceste considerente, constatând că sentinţa pronunţată în cauză este legală şi temeinică, văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate, iar în baza art. 192 alin. (2) din aceIaşi cod va obliga recurenţii la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii C.M., F.P. şi S.V. împotriva Sentinţei penale nr. 50 din 11 mai 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumelor de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 08 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 658/2010. Penal. Trafic internaţional de... | ICCJ. Decizia nr. 68/2010. Penal. Contestaţie la executare... → |
|---|
