ICCJ. Decizia nr. 3728/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3728/2010
Dosar nr. 759/59/2010
Şedinţa publică din 22 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 174/PI din 28 iulie 2010, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în temeiul prevederilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea petentului A.E. împotriva rezoluţiilor pronunţate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 801/P/2009 şi Dosarul nr. 21/II/2/2010.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat petentul la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut următoarele:
Prin plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, petentul A.E. a solicitat ca prin hotărârea ce va fi pronunţată să se dispună desfiinţarea rezoluţiilor pronunţate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, în Dosarul nr. 801/P/2009 şi Dosarul nr. 21/II/2/2010.
În motivarea plângerii s-a precizat că în mod greşit s-a dispus de către procuror neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorilor, inspector O.D. şi agent M.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen. şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Prin plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara sub nr. 801/P/2009, petentul A.E. a solicitat trimiterea în judecată a poliţiştilor O.D. şi M.G. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen. şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În fapt, petentul a reclamat că în anul 2000, poliţistul M.G. ";asistat tacit de către O.D. m-a pus să suflu într-o fiolă alcoolscopică înverzită nespărgându-i capetele în faţa noastră după cum declară martorul M.T...";.
S-a reţinut că pentru aceleaşi fapte, împotriva aceloraşi făptuitori petentul a mai formulat plângere penală care a format obiectul Dosarelor nr. 61/P/2004; 29/II/2/2005 şi 361/P/2008 şi Dosarul nr. 1011/II/2/2008, prin rezoluţiile pronunţate soluţia fiind aceeaşi: respectiv neînceperea urmăririi penale.
Împotriva sentinţei penale mai sus-menţionate a formulat recurs petiţionarul A.E. reiterând motivele formulate în plângerea iniţială.
Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Prin rezoluţia din 23 decembrie 2009 dată în Dosarul nr. 801/P/2009, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de insp. O.D. şi agent M.G. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen. şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) În motivarea acestei rezoluţii s-a reţinut că în faza actelor premergătoare, studiindu-se plângerea petentului s-au identificat dosare cu acelaşi obiect soluţionate la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, secţia de urmărire penală. Astfel, au fost identificate Dosarele nr. 61/P/2004 şi 29/II/2/2005, 361/P/2008 şi 1011/II/2/2008, în acestea constatându-se că au fost reclamaţi aceeaşi făptuitori şi aceleaşi fapte, pentru care au fost pronunţate soluţii legale.
Plângerea formulată de petiţionar împotriva acestei rezoluţii la procurorul ierarhic superior a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluţia nr. 21/II/2/2010 din 25 ianuarie 2010 a aceluiaşi parchet.
Examinându-se actele şi lucrările dosarului se constată că în mod judicios şi temeinic motivat prima instanţă a respins ca nefondată plângerea petiţionarului.
Potrivit art. 278 alin. (11) ";În situaţia prevăzută în alin. (8) lit. a), persoana în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10";.
Astfel cum corect a reţinut şi instanţa Curţii de Apel Timişoara făptuitorii au mai fost cercetaţi în legătură cu aspectele reclamate şi s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de aceştia. Soluţia dispusă iniţial de procuror a fost menţinută atât de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara cât şi de către instanţă (Sentinţa penală nr. 41/PI/2005, pronunţată în Dosarul nr. 1371/P/2005 al Curţii de Apel Timişoara, definitivă prin Decizia penală nr. 3969 din 28 iunie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).
Cum nu s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10 C. proc. pen., se constată că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu respectarea dispoziţiilor legale, astfel că Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionar.
În conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul A.E. împotriva Sentinţei penale nr. 174/PI din 28 iulie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 octombrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3727/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 4206/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
---|