ICCJ. Decizia nr. 3786/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3786/2010
Dosar nr. 747/57/2010
Şedinţa publică din 27 octombrie 2010
Deliberând, constată:
Prin Sentinţa penală nr. 58/2010 din 29 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 747/57/2010, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul R.C. împotriva rezoluţiei nr. 185/P/2010 din 4 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, menţinută prin rezoluţia nr. 399/II/2/2010 din 17 mai 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia privind pe intimata M.D., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani.
A fost obligat petentul la plata sumei de 80 RON în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate.
În motivarea sentinţei instanţa de fond a reţinut că prin plângerea formulată, petentul R.C. a criticat rezoluţia nr. 185/P/2010 din 4 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, menţinută prin rezoluţia nr. 399/II/2/2010 din 17 mai 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimata M.D., prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani, pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi de favorizarea infractorului, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 264 C. pen.
În esenţă, petentul a susţinut că cercetarea penală nu a fost efectuată în aşa fel încât, să lămurească toate aspectele cauzei, fiind încălcate de către procuror dispoziţiile art. 4, 62 şi 65 C. proc. pen.
Petentul şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu modalitatea de instrumentare a unor dosare de către intimată, care în calitatea sa de procuror ierarhic superior a infirmat sau a confirmat, după caz, rezoluţiile subalternilor, apreciind petentul că în această modalitate intimata a comis infracţiunile prevăzute şi pedepsite de art. 246 şi de art. 264 C. pen.
A mai susţinut petentul că în respectivele dosare cercetările au fost superficiale, nu au fost administrate probe, nu au fost audiaţi martori şi nu au fost depuse înscrisuri relevante, aspecte ce dovedesc reaua-credinţă a procurorului M.D. şi interesul ei vădit ca făptuitorii să îşi asigure produsul infracţiunii.
Au fost invocate dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., petentul solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiilor atacate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimată.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a constatat că prin rezoluţia nr. 185/P/2010 din 4 mai 2010, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de M.D., prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani, pentru infracţiunile prevăzute şi pedepsite de art. 246 şi de art. 264 C. pen.
În considerentele rezoluţiei, procurorul de caz a reţinut că prin plângerea formulată, petentul R.C. a sesizat faptul că M.D. a soluţionat în mod abuziv şi preferenţial Dosarele nr. 348/P/2008, nr. 2016/2008 şi nr. 137/P/2009 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că prin ordonanţa nr. 348/P din 18 iunie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor C.I.D. şi P.G.I. pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 205 C. pen. şi aplicarea sancţiunii administrative a amenzii în sumă de 100 RON; prin rezoluţia nr. 2016/P/2008 a aceleiaşi unităţi de parchet s-a dispus în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de P.G.I. şi C.I.M., pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), iar prin rezoluţia nr. 137/P din 30 septembrie 2009, tot a Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani s-a dispus în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de P.G.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 246, art. 288, art. 289, art. 291, art. 292 şi art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.
Plângerile formulate de petent împotriva soluţiilor sus-menţionate au fost respinse ca neîntemeiate prin rezoluţiile nr. 557/II/2 din 6 octombrie 2008 şi nr. 803/II/2 din 20 noiembrie 2009, respectiv prin ordonanţa nr. 619/II/2 din 16 septembrie 2009 de către intimata M.D., în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani. Ulterior, împotriva acestor soluţii, petentul a formulat plângeri la instanţa de judecată în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Procurorul a concluzionat că din investigaţiile efectuate nu a rezultat săvârşirea vreunei fapte prevăzute de legea penală de către prim procurorul M.D., motiv pentru care a adoptat o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, conform art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Plângerea formulată de petent în temeiul dispoziţiilor art. 278 C. proc. pen. a fost respinsă, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia menţinând soluţiile atacate prin rezoluţia nr. 399/II/2/2010 din 17 mai 2010.
Verificând rezoluţiile atacate din perspectiva criticilor formulate, prin raportare la actele aflate la dosarul de urmărire penală, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., instanţa de fond a constatat că plângerea petentului nu este fondată.
În opinia judecătorului fondului, aspectele semnalate de petent şi care vizează nemulţumirile acestuia în legătură cu instrumentarea unor dosare de urmărire penală de către procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani, puteau fi cenzurate în procedura reglementată de art. 2781 C. proc. pen. A proceda la verificarea actelor întocmite de magistrat şi a formula aprecieri în legătură cu legalitatea soluţiilor pronunţate, în afara cadrului menţionat, şi în lipsa oricăror indicii din care să rezulte reaua-credinţă în instrumentarea dosarului, ar echivala cu o imixtiune nejustificată în activitatea jurisdicţională şi ar aduce atingere independenţei magistratului în adoptarea soluţiilor.
Întrucât în cauză lipsesc indiciile din care să rezulte încălcări cu rea-credinţă ale atribuţiilor de serviciu de către magistratul procuror M.D., aceasta desfăşurându-şi activitatea în limitele prerogativelor conferite de lege, instanţa de fond a constatat că în mod corect procurorul a adoptat o soluţie de neîncepere a urmăririi penale întemeiată pe dispoziţiile art. 10 lit. d) C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. 246 şi 264 C. pen. reclamate de petent.
În consecinţă, plângerea formulată de petentul R.C. a fost respinsă ca nefondată în conformitate cu prevederile art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.
Împotriva sentinţei a declarat recurs petentul R.C. care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond, Curtea de Apel Alba Iulia. În memoriul depus la dosar, petentul a susţinut că intimata M.D., în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani şi-a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu prin aceea că a acceptat şi confirmat soluţiile de neîncepere a urmăririi penale dispuse în Dosarele penale nr. 348/P/2008, 2016/P/2008 şi 137/P/2009, fără a dispune extinderea cercetărilor, comiţând astfel infracţiunea de favorizarea infractorului, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 264 C. pen.
Examinând hotărârea atacată atât prin prisma motivelor invocate de petent, cât şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Din actele şi lucrările de la dosar rezultă că prin rezoluţia nr. 185/P/2010 din 4 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a dispus, în conformitate cu dispoziţiile art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de numita M.D. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 246 şi de art. 264 C. pen.
În considerentele sus-menţionatei rezoluţii, procurorul de caz a reţinut că aspectele sesizate de petentul R.C. şi care vizează soluţionarea abuzivă şi în mod preferenţial de către M.D. a Dosarelor nr. 348/P/2008, 2016/P/2008 şi nr. 137/P/2009 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani nu se confirmă, din investigaţiile efectuate nerezultând săvârşirea de către intimată a vreunei fapte prevăzute de legea penală.
Astfel, prin ordonanţa nr. 348/P din 18 iunie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani emisă de procurorul D.R., s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor C.I.D. şi P.G.I. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 205 C. pen. şi s-a aplicat acestora sancţiunea administrativă a amenzii în sumă de 100 RON; prin rezoluţia nr. 2016/P/2008 a aceleiaşi unităţi de parchet, procurorul D.I. a dispus în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale faţă de P.G.I. şi C.I.M., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), iar prin rezoluţia nr. 137/P din 30 septembrie 2009, procurorul D.I. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani a dispus în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de P.G.I., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 246, art. 288, art. 289, art. 291, art. 292 şi art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.
Soluţiile de netrimitere în judecată sus-menţionate au fost menţinute de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani, intimata M.D. şi, ulterior de instanţa de judecată sesizată de petent în procedura reglementată de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Prin rezoluţia nr. 399/II/2/2010 din 17 mai 2010, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în conformitate cu dispoziţiile art. 278 C. proc. pen., a respins ca neîntemeiată plângerea petentului R.C. împotriva rezoluţiei nr. 185/P/2010 din 4 mai 2010 cu motivarea că procurorii au procedat în limita puterilor lor procesuale, soluţiile au fost confirmate de instanţă prin exercitarea de către petent a căilor de atac, în cauză neexistând date, indicii, informaţii, dovezi că magistraţii au fost de rea-credinţă în exercitarea atribuţiilor conferite de calitatea lor de participanţi în dosarele indicate în cauză.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., ";judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate";.
Raportând dispoziţiile legale sus-menţionate la speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că în mod temeinic instanţa de fond a concluzionat că soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă faţă de intimata M.D. este legală şi temeinică şi, în consecinţă, a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul R.C.
În cauză, neexistând indicii temeinice din care să rezulte încălcarea cu rea-credinţă a atribuţiilor de serviciu de către intimata M.D., aceasta desfăşurându-şi activitatea de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani în limitele conferite de lege, nu poate fi primită susţinerea recurentului petent de a se reţine în sarcina acesteia infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi, respectiv, de favorizarea infractorului, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 264 C. pen. Soluţiile de netrimitere în judecată adoptate de procurorii de caz în Dosarele penale nr. 348/P/2008, nr. 2016/P/2008 şi nr. 137/P/2009 în legătură cu instrumentarea cărora recurentul şi-a manifestat nemulţumirea, confirmate de intimată, sesizată de petent în temeiul dispoziţiilor art. 278 C. proc. pen., au fost menţinute şi de instanţa de judecată care a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei acestora, urmare plângerilor formulate de recurent potrivit art. 2781 C. proc. pen.
În mod corect judecătorul fondului a concluzionat în sensul că, verificarea actelor întocmite de magistratul procuror şi formularea de aprecieri în legătură cu legalitatea soluţiilor pronunţate, în afara cadrului legal instituit prin dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. şi în lipsa oricăror indicii din care să rezulte reaua-credinţă în instrumentarea cauzelor, ar echivala cu o imixtiune nejustificată în activitatea jurisdicţională şi ar aduce atingere magistratului în adoptarea soluţiilor.
Faţă de cele ce preced, recursul declarat de petentul R.C. se priveşte ca nefondat şi se va respinge ca atare în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul R.C. împotriva Sentinţei penale nr. 58 din 29 iunie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1408/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1507/2010. Penal. Cerere de liberare... → |
|---|
