ICCJ. Decizia nr. 3972/2010. Penal. Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe (Legea nr.8/1996). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3972 /20 12
Dosar nr. 3946/117/2010
Şedinţa publică din 3 decembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 115 din data de 15 martie 2011 Tribunalul Cluj a dispus condamnarea inculpatului B.D., pentru săvârşirea infracţiunilor:
- prev. şi ped. de art. 1396 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modif. prin Legea nr. 329/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare;
- prev. şi ped. de art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare;
- prev. şi ped. de art. 1396 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare;
- prev. şi ped. de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.
- prev. şi ped. de art. 140 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 400 RON amendă.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. e) C. proc. pen. a contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul B.D. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 3 luni închisoare.
A făcut aplicarea prevederilor art. 71, art. 64 lit. a) Teza a-II-a C. pen.
În temeiul art. 81, 82 şi 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii şi a pedepsei accesorii pe o perioadă de 3 ani şi 3 luni şi a atras atenţia inculpatului asupra prev. art. 83 C. pen.
În temeiul art. 14 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a obligat inculpatul B.D. la despăgubiri civile astfel:
- 101.498,45 RON către U.P.F.R.;
- 7.380 RON către A.D.P.F.R. Bucureşti;
- echivalentul a 6.517,86 euro la data plăţii către compania M.C.
În baza art. 139 alin. (14) lit. b) şi c) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată, a dispus confiscarea celor 1.684 CD-uri şi DVD-uri pirat confecţionate de către inculpat, din care s-a reuşit recuperarea din custodia O.R.D.A. doar a unui număr de 556 compact discuri şi distrugerea acestora, confiscarea celor două HDD-uri ridicate de la inculpat, mărcile S., cu capacitatea de 200 GB şi W.D., cu capacitatea de 250 GB.
În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 50 RON.
S-a reţinut, în esenţă, în fapt, următoarele: La data de 11 septembrie 2006, organele de cercetare penală din cadrul Inspectorului de Poliţie al Judeţului Cluj - Serviciul de Investigare a Fraudelor, în urma cercetărilor efectuate în cauză, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul B.D., realizează, oferă şi distribuie mărfuri - pirat în scop comercial, promovează prin anunţuri publice şi internet asemenea mărfuri, existând indicii privind încălcarea dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, sens în care inculpatul s-a folosit de e-mail „SSS@yahoo.com" şi de două numere de telefon: XX şi YY.
Adunând suficiente probe, la data de 12 septembrie 2006, s-a început urmărirea penală împotriva inculpatului B.D., iar la data de 13 septembrie 2006, s-a efectuat o percheziţie domiciliară la domiciliul inculpatului.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare organele de poliţie din cadrul I.P.J. Cluj - S.I.F., Biroul Infracţiuni privind dreptul de autor şi drepturile conexe, în prezenţa martorilor asistenţi şi a inculpatului au găsit la locuinţa inculpatului 1684 CD.-uri şi D.V.D.-uri. piratate.
Suspectându-se crearea lor cu ajutorul calculatorului găsit în locuinţă, organele de poliţie au ridicat un HDD marca S., 200 GB şi un HDD marca W.D. de 250 GB, inculpatul neavând obiecţiuni cu privire la modul de derulare a percheziţiei şi măsurile luate de poliţişti.
Mărfurile pirat ridicate de la inculpat, respectiv 1.684 bucăţi discuri optice, dintre care un număr de 866 CD-uri şi 818 DVD-uri, precum şi cele două hard discuri cu elementele de identificare precizate mai sus, au fost puse la dispoziţia O.R.D.A., pentru efectuarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică.
Din raportul iniţial de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 martie 2008, întocmit de către O.R.D.A. Bucureşti, în baza Legii nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 329/2006, respectiv a prevederilor art. 137 alin. (1) şi art. 138 alin. (1) lit. j), rezultă următoarele:
Din cele 1.684 bucăţi discuri optice ridicate de la domiciliul inculpatului B.D., 866 sunt compact discuri şi 818 sunt D.V.D.-uri, expertul stabilind că pe 100 CD-uri şi 50 DVD-uri sunt înregistrate fonograme, opere muzicale şi că sunt produse pirat, în sensul că CD-urile şi DVD-urile nu sunt inscripţionate cu codul producătorului şi cu celelalte coduri şi serii obligatorii, specifice produselor originale, că nu sunt tampografiate (prezentând doar menţiuni executate cu markerul), că nu au aplicat marcaj holografic, conform O.G. nr. 25/2006, aprobată prin Legea nr. 364/2006.
Dintre acestea, 28 CD-uri şi 50 DVD-uri pirat conţin stocate opere muzicale sub formă de fişiere cu extensia „mp3", titlurile, extensia, mărimea, locaţia acestor fişiere şi elementele de identificare sunt specificate în anexa nr. 3 care conţine 1.059 file şi care este stocată, datorită multitudinii informaţiilor, în compact disc-ul inscripţionat cu sigla O.R.D.A., cu menţinea anexe la R.T.C.S. 8082 din 26 martie 2008, depus la dosarul cauzei.
De asemenea, expertul a stabilit faptul că pe lângă cele 28 CD-uri şi 50 DVD-uri menţionate mai sus au fost identificate şi 71 compact discuri care conţin stocate opere muzicale sub formă de fişier cu extensia „cda" dar care nu au putut fi identificate după titlu, autor sau interpret, precum şi un CD marca T., pirat, conţinând opere muzicale cu extensia „cda", identificabile sub aspectul titlului şi interpreţilor.
Un număr de 260 bucăţi compact discuri şi 726 bucăţi DVD-uri pe care erau reproduse neautorizat opere audiovizuale, respectiv filme, concerte şi video-clipuri muzicale, suporturi care erau de tipul înregistrabil, procurabile din comerţ sub formă de blank-uri şi care prezentau aspecte de marfa pirat întrucât lipseau menţiunile specifice produselor originale, respectiv nu prezentau codul producătorilor, nu aveau hologramă, nu erau tampografiate.
Cele 260 CD-uri şi 726 DVD-uri conţin stocate opere audiovizuale cu extensiile „mpg", „mpeg", „asf” „dat” şi „avi", titlurile şi elementele lor de identificare fiind specificate în anexele 1 şi 4, anexe stocate în CD-ul ataşat la dosarul cauzei, în cauză O.R.D.A. nu a procedat la listarea datelor şi informaţiilor cuprinse în aceste suporturi datorită numărului ridicat de pagini ce necesitau imprimare.
Un număr de 506 compact discuri şi 42 bucăţi DVD-uri conţineau stocate produse soft, respectiv programe pentru calculator atât în varianta simplă, cât şi sub formă de fişiere cu extensiile „bin", „exe" şi „rar", aceste discuri optice fiind produse soft pirat întrucât nu prezintă coduri şi serii obligatorii şi specifice produselor originale.
Pe ambele HDD-uri ridicate de la inculpat au fost găsite stocate programe pentru calculator sub formă de fişiere cu extensiile „bin", „exe", „rar", pentru care sunt necesare licenţe de utilizare, de asemenea s-au găsit reproduse opere muzicale sub formă de fişiere „mp3", opere audiovizuale cu extensiile „mpg", „mpeg" şi „avi" precum şi fişiere cu extensia „xls", reprezentând liste de discuri optice înregistrate cu opere muzicale, audiovizuale şi programe pentru calculator, toate informaţiile privind titlurile, extensiile, mărimea, locaţia fişierelor fiind inserate în anexele nr. 8, 9, 10 şi 11 stocate pe CD-ul depus la dosarul cauzei şi care însumează 1277 file de informaţii utile cauzei.
Verificarea hardului marca W.D. de către expert a condus la identificarea sistemelor de operare M.W.X.P. şi Microsoft O. (cu componentele) pentru reproducerea cărora este necesară deţinerea prealabilă a unor autorizări din partea titularilor drepturilor de autor, autorizări a căror existentă nu a fost dovedită în cauză de către inculpat.
Raportul de constatare întocmit în cauză atestă faptul că inculpatul B.D. a realizat opere pirat utilizând cele două hard discuri ale căror date de identificare au fost menţionate mai sus, bunuri care, au fost folosite pentru săvârşirea unor infracţiuni, la Legea nr. 8/1996 modificată şi completată.
După începerea urmăririi penale, inculpatul B.D. a declarat că unele dintre CD-urile şi DVD-urile găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare au fost achiziţionate din Piaţa O., iar altele au fost copiate de pe Internet, în scop personal, negând lansarea de anunţuri de vânzare de produse pirat în ziare de publicitate sau prin adrese de e-mail, cu toate că a recunoscut că datele de contact menţionate de către reprezentanţii U.P.F.R. pe fondul sesizării iniţiale, care a declanşat cercetarea în cauză, adresa de e-mail şi cele două numere de telefon îi aparţin, dar a negat aşa cum s-a arătat mai sus lansarea de oferte de vânzare sau primirea de comenzi de comercializare produse pirat, depoziţie prin care încearcă să-şi dovedească nevinovăţia.
În luna august 2008 inculpatul B.D. a precizat că printre CD-urile şi DVD-urile ridicate de la domiciliul său şi care au fost verificate de experţi O.R.D.A. se aflau 400 discuri optice defecte (care nu puteau fi accesate), un CD conţinând fotografii RMN, 1 CD conţinând festivităţi militare şi circa 100 CD-uri şi DVD-uri inscripţionate, situaţie care a impus verificare afirmaţiilor inculpatului.
În urma verificării nu au fost găsite CD-uri cu conţinut personal, suporturi defecte sau blank-uri, cu toate că afirmaţia respectivă a fost făcută de către inculpatul B.D. după doi ani de la momentul efectuării percheziţiei domiciliare şi solicitându-se reprezentanţilor O.R.D.A. să remită organelor de cercetare suporturile optice care le-au fost puse la dispoziţie iniţial, pentru efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice, pe fondul verificării acestora în prezenţa inculpatului şi a avocatului său, s-a stabilit că o parte dintre suporturi nu aparţineau acestuia, fiind amestecate cu alte mărfuri pirat.
În această situaţie s-a procedat la o selectare a acelora pe care inculpatul le-a recunoscut ca fiind ridicate cu ocazia percheziţiei, nefiind găsite însă CD-uri neînregistrate sau înregistrate cu date personale.
În esenţă, inculpatul a recunoscut din totalul suporturilor optice supuse verificării vizuale, doar un număr de 556 CD-uri/DVD-uri, cu privire la care a declarat că îi aparţin cu toate că şi în instanţă a arătat în declaraţia sa că s-au ridicat cu ocazia percheziţiei, cel puţin 1.500 CD-uri şi DVD-uri.
Cele recunoscute de către inculpat au fost examinate din nou tehnico-ştiinţific în prezenţa inculpatului şi a avocatului său ales, de către experţii superiori M.D. şi C.M. din cadrul O.R.D.A. Bucureşti, nefiind găsite blank-uri sau suporturi optice conţinând date cu caracter personal.
Ca urmare a reverificării, s-a întocmit raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 22 ianuarie 2010, din cuprinsul căruia rezultă din cele 556 suporturi optice verificate, 465 sunt de tip compact disc, iar 91 de tip DVD, dintre care pe un număr de 29 de CD-uri şi 47 de DVD-uri s-au găsit reproduse fonograme, respectiv un număr de 37.708 opere muzicale sub formă de fişiere cu extensia „mp3" şi 265 opere muzicale cu extensia „wav", concluzionându-se că aceste suporturi optice sunt pirat, întrucât nu prezintă elementele particulare ale produselor originale.
De asemenea, s-a constatat că pe un număr de 13 compact discuri şi 3 bucăţi DVD-uri erau reproduse opere audiovizuale, respectiv filme şi concerte, subliniind faptul că sunt produse pirat întrucât nu prezintă caracteristicile produselor originale.
Pe fondul verificării efectuate asupra suporturilor optice în discuţie, s-a constatat că pe un număr de 423 CD-uri şi 41 DVD-uri erau reproduse 50 de programe pentru calculator tip creaţie/afacere şi 678 programe pentru calculator tip divertisment/joc, stabilindu-se că aceste suporturi optice sunt, de asemenea, produse pirat întrucât nu prezintă caracteristicile produselor originale.
Datorită multitudinii listingurilor care s-au realizat ca urmare a verificării suporturilor optice în discuţie, toate informaţiile relative la conţinutul lor au fost stocate în format optic, sub formă de DVD care este ataşat la dosarul de urmărire penală.
Afirmaţia că printre suporturile optice ridicate iniţial de la domiciliul său, s-ar fi aflat multe CD-uri şi DVD-uri neînregistrate, afirmaţie reiterată şi la instanţa de fond prin susţinerea că cel puţin 100-150 erau neînregistrate, sau care conţineau date care nu interesează cauza, nu au fost confirmate însă prin probe. Cu ocazia efectuării expertizelor, nu s-au găsit blank-uri (suporturi neinscripţionate), CD-uri sau DVD-uri defecte sau cu conţinut personal.
Inculpatul B.D. nu explică însă deţinerea unui număr foarte mare de produse soft pirat stocate pe CD-uri şi DVD-uri, Legea nr. 8/1996 modificată şi completată interzicând realizarea unei copii private în ceea ce priveşte programele pentru calculator, prin prevederile art. 81, conform cărora „dispoziţiile capitolului VI (respectiv art. 33-art. 38 din Legea nr. 8/1996) nu se aplică acestor produse.
Adresa de e-mail PPP@yahoo.com şi datele de contact personale ale inculpatului denotă faptul că acesta desfăşura activităţi ilegale de realizare, deţinere şi promovare spre comercializare de produse pirat, astfel că susţinerile acestuia în sensul că aceste produse pirat făceau parte din colecţia personală sau era destinate uzului personal nu au fundament.
Nu s-a putut stabili că inculpatul ar fi folosit serviciile poştale pentru a trimite comenzile de mărfuri pirat la clienţi, ci folosea un mod de lucru mai discret, materializat prin întâlnirea cu clienţii în diferite locaţii de pe raza municipiului, prin consultarea unei liste cu oferte de opere şi prin încasarea directă a contravalorii suporturilor optice pe care le crea, fapt care face imposibilă cuantificarea numărul total de suporturi optice pirat vândute şi preţul total obţinut de la clienţi.
În perioada anilor 2003 - 23 august 2006 s-a constatat că inculpatul apare în evidenţele Direcţiei Regionale de Poştă Cluj cu o singură expediere poştală de colet intern la data de 1 aprilie 2004 către un cetăţean pe numele C.G. din localitatea B., iar încercarea de identificare a acestuia în vederea audierii cu privire la conţinutul coletului a eşuat pentru motivul negăsirii acestuia în baza de date centrală în luna ianuarie 2008, corespunzătoare căutării acestuia.
Corporaţia M.C., prin reprezentantul său convenţional, avocat P.M.D., s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului B.D. pentru reproducerea neautorizată a programelor pentru calculator enumerate în scriptul depus la dosar (programele W.X.P. şi O., găsite stocate pe hard discurile verificate şi de soft-urile stocate pe suporturi optice, respectiv 6 (şase) bucăţi copii după programul W.X.P., o copie după programul W.P., una bucată copie W.M., una bucată copie program O., două copii O.X.R., trei bucăţi copii O.X., două bucăţi copii O., o copie O., o copie A.M., două bucăţi copii de joc D.S., o copie Z.T. şi trei bucăţi copii după soft-ul M.M.), cu suma de 7.475,02 euro în care se include şi suma de 300 euro cu titlu de daune morale. În cauză, după reverificarea suporturilor optice alese de către inculpat pe fondul cercetării, s-a solicitat reevaluarea pretenţiilor civile formulate iniţial, reprezentantul convenţional depunând la dosar un script în care a precizat că se constituie parte civilă pentru recuperarea sumei de 6.517,86 euro, enumerând soft-urile găsite stocate pe suporturile optice reverifîcate. În cuprinsul înscrisului care atestă constituirea de parte civilă sunt indicate detaliat programele reproduse fără drept şi modul de calcul al prejudiciului.
Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România, care protejează interesele celor mai cunoscuţi interpreţi de muzică populară şi manele din toate zonele ţării, a precizat că inculpatul B.D. nu a încheiat cu asociaţia în discuţie sau cu membrii ei vreun contract de cesiune sau alt tip de contract prin care să dobândească dreptul de a reproduce sau comercializa opere muzicale ce fac parte din repertoriul acestora. Urmare verificării listingurilor cu opere muzicale reproduse pe CD-urile şi DVD-urile pirat ridicate de la inculpat, reprezentanţii A.D.P.F.R. au identificat, ca făcând parte din repertoriile membrilor asociaţiei, un număr de 369 de opere muzicale şi pornind de la un cost de 20 RON per titlu, A.D.P.F.R. a calculat un prejudiciu în sumă de 7.380 RON pentru recuperarea căruia s-a constituit parte civilă în cauză.
U.P.F.R. a precizat că inculpatul nu a făcut dovada existenţei vreunui contract de cesiune cu nici unul dintre producătorii de fonograme ale căror titluri erau reproduse şi oferite spre vânzare, astfel fiind încălcate, prin activitatea infracţională desfăşurată de către inculpat drepturile membrilor U.P.F.R., prevăzute de art. 105 din Legea nr. 8/1006 modificată şi completată, U.P.F.R.-ul constituindu-se parte civilă cu suma de 101.498,45 RON.
În drept, s-a apreciat că acţiunile inculpatului B.D. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. şi ped. de art. 1396 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modif. prin Legea nr. 329/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. c) C. pen.; prev. şi ped. de art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. c) C. pen.; prev. şi ped. de art. 1396 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. e) C. pen.; prev. şi ped. de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. d) C. pen.; prev. şi ped. de art. 140 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. e) C. pen.
Această situaţie de fapt a fost reţinută pe baza următorului material probatoriu: declaraţiile martorilor M.F., I.E., D.Ş. şi G.L.F., fotografii judiciare, raport iniţial de constatare tehnico-ştiinţifică, proces-verbal de sesizare din oficiu; sesizarea formulată de U.P.F.R. la data de 11 septembrie 2006; proces-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare; planşă fotografică; adrese O.R.D.A. privind efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice; rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 martie 2008; plicul conţinând disc-urile pe care sunt fixate rapoartele de constatare întocmite de către O.R.D.A.; proces-verbal de percheziţie în sistem informatic; declaraţii părţi civile; declaraţiile inculpatului.
S-a reţinut că, având în vedere că la domiciliul inculpatului au fost găsite 1.684 CD-uri şi DVD-uri pirat inscripţionate, cu ocazia percheziţiei, iar acesta a făcut anunţurile de vânzare a bunurilor respective prin e-mail şi cele două numere de telefon, nu este suficient pentru a demonstra nevinovăţia şi a solicita achitarea inculpatului.
La individualizarea pedepselor aplicate s-au reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante ţinăndu-se seama că până la data depistării acestor infracţiuni, inculpatul nu a intrat în conflict cu legea penală, iar din caracterizarea depusă şi depoziţiile martorilor rezultă că în familie şi societate a avut un comportament bun, la locul de muncă şi-a îndeplinit atribuţiile ce-i reveneau cu conştiinciozitate, primind şi medalia ,,Bărbăţie şi Credinţă clasa a IlI-a", pentru activitatea desfăşurată a primit salariu de merit mai mulţi ani la rând, în faza de judecată a procesului şi-a cumpărat programe pentru calculator, dorind să intre în legalitate.
S-a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru suspendarea executării pedepsei astfel că, pedeapsa îşi poate atinge scopul şi dacă se suspendă executarea acesteia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, inculpatul B.D. solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 1396 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) şi art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996, modificată, prima infracţiune cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 1396 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 modificată; achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b1) C. proc. pen. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ şi achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 140 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 modificată.
A mai invocat nulitatea procesului-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare, a rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică şi a procesului-verbal de percheziţie informatică, întrucât au fost efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Prin decizia penală nr. 67/A din 3 aprilie 2012 Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a admis apelul declarat de inculpatul B.D., pe care o desfiinţat-o în parte în latura civilă a cauzei şi în baza art. 14 C. proc. pen. a obligat inculpatul B.D. să plătească:
- 16.392 euro către U.P.F.R. sau echivalentul în lei la data efectuării plăţii şi 5.420 RON către A.D.P.F.R.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, a constatat, în esenţă că, în baza probelor administrate în cauză s-a reţinut o corectă stare de fapt, dăndu-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăţia inculpatului fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Referitor la solicitarea inculpatului de constatare a nulităţii procesului-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare, a rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică şi a procesului-verbal de percheziţie informatică, instanţa de apel, a apreciat că este neîntemeiată.
Referitor la solicitarea inculpatului de achitare în temeiul art. 11 alin. (2) lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 1396 alin. (1), lit. a) şi alin. (3) şi art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 329/2006 pe considerentul că faptelor le lipseşte latura obiectivă şi subiectivă instanţa de apel a apreciat că este neîntemeiată.
De asemenea, s-a reţinut că, solicitarea de achitare a inculpatului pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 1396 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 nu poate fi reţinută, în cauză fiind dovedit fără putinţă de tăgadă că inculpatul, fără a avea autorizarea titularilor drepturilor conexe, a promovat mărfuri piratate, pe care le-a realizat în prealabil la domiciliul său, prin utilizarea de mijloace electronice de comunicare, respectiv prin folosirea adresei de e-mail PPP@yahoo.com. şi a datelor sale de contact oferite de serviciul de telefonie.
Or, în raport de probele administrate în cauză din care rezultă cu certitudine comiterea faptei, nu se poate reţine existenţa principiului in dubio pro reo cu consecinţa achitării inculpatului.
Potrivit art. 181 alin. (2) C. pen. la stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei infracţiuni se ţine seama de modul şi mijloacele de comitere a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.
Pe cale de consecinţă, instanţa de apel a apreciat că, nu se poate reţine că fapta inculpatului, de reproducere şi mod neautorizat a programelor pentru calculator W.X.P. şi O. prin instalare şi stocare, este lipsită de gradul de pericol social al unei infracţiuni, având în vedere, pe de o parte, elementele definitorii ale conţinutului ei concret, iar pe de altă parte, valoarea socială apărată prin norma de incriminare.
Mai mult, comiterea acestei infracţiuni a fost infracţiunea mijloc în vederea săvârşirii celorlalte infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului, programele instalate şi stocate fiind folosite în acest sens, ceea ce denotă un grad ridicat de pericol social al faptei.
Cu privire la susţinerea inculpatului, în sensul inexistenţei faptei în cazul infracţiunii prev. de art. 140 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) s-a apreciat că este contrazisă de probele administrate în cauză, astfel că nu se impune achitarea acestuia.
S-a mai apreciat că pedepsele aplicate inculpatului au fost corect individualizate în raport de criteriile prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), atât în ce priveşte cuantumul acestora cât şi în privinţa modalităţii de executare, în favoarea inculpatului reţinându-se circumstanţele atenuante prev. de art. 74 C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor aplicate sub minimul prevăzut de lege.
Pe latura civilă s-a reţinut că, în mod judicious, instanţa de fond a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile răspunderii delictuale în sensul existenţei faptei penale, a prejudiciului cauzat, a raportului de cauzalitate între fapte şi prejudiciu şi a culpei inculpatului.
Cu privire la valoarea prejudiciului instanţa de apel a reţinut că, în cursul urmăririi penale inculpatul a contestat valoarea prejudiciului invocat de către părţile civile pe considerentul că dintre CD-urile şi DVD-urile ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare o parte nu puteau fi accesate (fiind blocate), iar o parte nu erau imprimate.
Aşa fiind, s-a solicitat O.R.D.A. remiterea suporturilor optice care le-au fost puse la dispoziţie iniţial, iar în urma verificării acestora s-a stabilit că nu corespundeau numeric şi prin conţinut cu cele afirmativ ridicate de la domiciliul inculpatului, fiind amestecate cu suporturi optice care interesau alte cauze, situaţie în care inculpatul a recunoscut ca fiind realizate personal un număr de 556 compact discuri.
Totodată, nu s-a constatat existenţa unor CD-uri ori DVD-uri neînregistrate, blocate sau conţinând date cu caracter personal.
De asemenea, s-a dispus efectuarea unui nou raport de constatare tehnico-ştiinţifică, depus la 22 ianuarie 2010 potrivit căruia din totalul de 556 bucăţi suporturi optice verificate 465 sunt de tip compact disc, iar 91 de bucăţi sunt de tip DVD. Dintre acestea, pe un număr de 29 de CD-uri şi 47 de DVD-uri s-au găsit reproduse fonograme, respectiv un număr de 37.708 opere muzicale sub formă de fişiere cu extensia „mp3" şi 265 opere muzicale cu extensia „wav", că pe un număr de 13 compact discuri şi 3 bucăţi DVD-uri erau reproduse opere audiovizuale, respectiv filme şi concerte expertul concluzionând faptul că aceste suporturi optice şi produse sunt pirat, întrucât nu prezintă elementele particulare ale produselor originale. De asemenea, s-a constatat că pe un număr de 423 CD-uri şi 41 DVD-uri erau reproduse 50 de programe pentru calculator tip creaţie/afacere şi 678 programe pentru calculator tip divertisment/joc. Experţii au reliefat faptul că aceste suporturi optice sunt de asemenea, produse pirat întrucât nu prezintă caracteristicile produselor originale.
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de apel, au declarat recurs, în termen legal, inculpatul B.D. invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 12 şi 18 C. proc. pen. a solicitat achitarea inculpatului: în temeiul prev. de art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi pedepsite de art. 1396 alin. (1), lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996; în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 1396 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 329/2006; în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 1399 din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 329/2006 cu consecinţa aplicării unei amenzi administrative; în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 140 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 329/2006.
A mai solicitat, să se constate nulitatea procesului-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare, a rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică şi a procesului-verbal de percheziţie informatică, întrucât au fost efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Recursul este nefondat.
Înalta Curte, constată că, instanţele au reţinut în mod corect situaţia de fapt şi s-a dat o corectă încadrare juridică.
Astfel, din întreg materialul probator administrat în cauză, se confirmă fără dubiu faptul că inculpatul: a realizat cu ajutorul unei unităţi centrale dotată cu două HDD mărcile S. cu capacitatea de 200 GB şi W.D., cu capacitatea de 250 GB, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, prealabile, în mod neautorizat în scopul distribuirii şi în scop comercial mărfuri pirat, respectiv copii după opere audiovizuale şi programe soft, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prev. şi ped. de art. 1396 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modif. prin Legea nr. 329/2006; a deţinut în scopul distribuirii şi în scop comercial mărfuri pirat, respectiv copii după opere audiovizuale, fără autorizarea titularilor drepturilor conexe, prev. şi ped. de art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 329/2006; a promovat mărfuri pirat, fără autorizarea titularilor drepturilor conexe pe care le-a realizat în prealabil la domiciliul său, prin utilizarea mijloace electronice de comunicare, respectiv prin utilizarea adresei de e-mail PPP@yahoo.com şi a datelor de contact personale oferite de serviciul de telefonie, prev. şi ped. de art. 1396 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 329/2006; a reprodus în mod neautorizat, pe HDD-urile mărcile S., cu capacitatea de 200 GB şi W.D., aflate în unitatea proprie de calculator, programele pentru calculator W.X.P. şi O. prin instalare şi stocare, prev. şi ped. de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 329/2006; a reprodus pe HDD-urile mărcile S. cu capacitatea de 200 GB şi W.D. fără autorizarea titularilor drepturilor de autor şi de drepturi conexe opere şi produse purtătoare de drepturi conexe (filme şi muzică), prev. şi ped. de art. 140 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 329/2006.
Cu privire la motivul de recurs formulat de inculpat întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. (când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni), în privinţa săvârşirii infracţiunii prev. şi pedepsite de art. 1396 alin. (1), lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 329/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 329/2006, Înalta Curte constată că această critică este nefondată, întrucât din probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, din coroborarea cărora rezultă, fără putinţă de tăgadă, că, inculpatul, aşa cum corect a apreciat instanţa de fond şi cea de apel că inculpatul, că faptelor nu le lipseşte latura obiectivă şi subiectivă.
Astfel că, latura obiectivă de realizare, în mod neautorizat, în scopul distribuirii în scop comercial de mărfuri pirat, copii de pe opere audio-vizuale şi programe soft şi deţinere în vederea distribuirii în scopuri comerciale de mărfuri pirat, respectiv copii de pe opere audiovizuale fără autorizarea titularilor de drepturi conexe rezultă din procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi informatică, din cele 1.684 CD-uri şi DVD-uri pirat confiscate şi ridicate de la inculpat. Mai mult, din rapoartele de constatare efectuate în cauză rezultă că aceste CD-uri şi DVD-uri au fost realizate de inculpat cu ajutorul unei unităţi centrale dotată cu două HDD mărcile S. cu capacitatea de 200 GB şi W.D., cu capacitatea de 250 GB.
Cu privire la latura subiectivă rezultă din intenţia directă de realizare a mărfurilor pirat, a unor copii de pe opere audiovizuale şi programe soft şi deţinerea în scopul distribuirii în scop comercial de mărfuri pirat, respectiv copii după opere audiovizuale fără autorizarea titularilor drepturilor conexe. În cauză este dovedit că adresa de e-mail PPP@yahoo şi datele de contact ale inculpatului (cele două numere de telefon) au fost folosite de inculpat pentru desfăşurarea activităţii ilegale de realizare, deţinere şi promovare spre comercializare de produse pirat, astfel că apărarea acestuia în sensul că aceste programe erau pentru uzul personal sau al familiei sunt nefondate.
Mai mult, martorul D.Ş. a confirmat existenţa e-mailului, a telefoanelor şi activitatea de comercializare desfăşurată de inculpat, arătând că după ce a luat legătura cu acesta (prin e-mail) s-a deplasat în luna septembrie 2006 la Cluj-Napoca, s-a întâlnit cu inculpatul în faţa blocului, a urcat în apartamentul acestuia, unde acesta i-a pus la dispoziţie un album de prezentare a operelor pe care dorea să le achiziţioneze, iar după lansarea comenzii, la un interval de 2 ore, a revenit la aceeaşi adresă, unde a intrat în posesia CD-urilor comandate după achitarea contravalorii lor.
De asemenea, se impune înlăturarea susţinerii inculpatului, în sensul că, reproducerea operelor şi produselor purtătoare de drepturi conexe erau pentru uzul personal şi al familiei întrucât la o lecturare sumară a operelor muzicale aflate pe fotogramele tip CD-uri confiscate în cauză şi pe cele două HDD-uri, conform raportului de constatare duce la concluzia că existau mai multe CD-uri şi DVD-uri cu acelaşi autor şi aceeaşi melodie.
Mai mult, inculpatul nu a făcut dovada existenţei vreunui contract de cesiune sau alt tip de contract prin care să dobândească dreptul de deţinere, reproducere şi/sau comercializare a operelor muzicale care fac parte din repertoriul membrilor A.D.P.F.R.
Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. (când s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de condamnare), în privinţa săvârşirii infracţiunilor prev. şi ped. de art. 1396 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 329/2006, de art. 1399 din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 329/2006 şi de art. 140 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 329/2006, Înalta Curte apreciază că hotărârea recurată este conformă cu probele de vinovăţie administrate, astfel că nu subzistă grava eroare de fapt invocată în recurs, pe cale de consecinţă, criticile întemeiate pe dispoziţiile art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. sunt nefondate.
Cu privire la solicitarea de achitare a inculpatului pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 1396 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 329/2006, nu poate fi primită, reţinându-se în mod judicious că, inculpatul fără a avea autorizarea titularilor drepturilor conexe, a promovat mărfuri piratate, pe care le-a realizat în prealabil la domiciliul său, prin utilizarea de mijloace electronice de comunicare, respectiv prin folosirea adresei de e-mail şi a datelor sale de contact oferite de serviciul de telefonie.
Or, în raport de probele administrate în cauză din care rezultă cu certitudine comiterea faptei, nu se poate reţine existenţa principiului in dubio pro reo cu consecinţa achitării inculpatului.
De asemenea, nu se poate reţine că fapta inculpatului, prev. şi ped. de art. 1399 din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 329/2006 de reproducere şi mod neautorizat a programelor pentru calculator W.X.P. şi O. prin instalare şi stocare, este lipsită de gradul de pericol social al unei infracţiuni, având în vedere, pe de o parte, elementele definitorii ale conţinutului ei concret, iar pe de altă parte, valoarea socială apărată prin norma de incriminare.
Mai mult, comiterea acestei infracţiuni a fost infracţiunea mijloc în vederea săvârşirii celorlalte infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului, programele instalate şi stocate fiind folosite în acest sens, ceea ce denotă un grad ridicat de pericol social al faptei.
Totodată, nu poate fi primită susţinerea inculpatului în sensul inexistenţei faptei în cazul infracţiunii prev. de art. 140 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 modificată prin Legea nr. 329/2006, întrucât din probele administrate în cauză rezultă că pe lângă stocarea pe suporturi optice inculpatul a reprodus pe cele două HDD-uri opere şi produse purtătoare de drepturi conexe, fără autorizarea titularilor drepturilor de autor, iar această activitate s-a făcut în scop comercial.
Pentru cele ce preced, din probele administrate în cauză, rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpatul B.D. este autorul infracţiunilor, astfel că solicitările acestuia de achitare nu pot fi primite întrucât, faptele inculpatului, prin modul de concepere, perioada mare de timp în care s-au desfăşurat şi urmările acestor infracţiuni, prezintă un grad de pericol social ridicat.
De asemenea, sunt neîntemeiate criticile referitoare la nulitatea procesului-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare, a rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică şi a procesului-verbal de percheziţie informatică întrucât, din probele administrate în cauză rezultă că cele două percheziţii au fost autorizate şi efectuate în condiţiile legii, în prezenţa unor martori asistenţi, iar în privinţa rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică nu există niciun motiv legal şi întemeiat de nulitate a acestora.
Mai mult, la momentul efectuării celor două percheziţii, inculpatul avea posibilitatea să formuleze obiecţii, iar din declaraţia martorului G.L.F. rezultă că afirmaţiile inculpatului în sensul că bunurile ridicate nu au fost sigilate, sunt nereale.
Neexistând alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca, recursul declarat de inculpatul B.D. împotriva deciziei penale nr. 67/A din 3 aprilie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, să fie respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include şi onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.D. împotriva deciziei penale nr. 67/A din 3 aprilie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1741/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1755/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
