ICCJ. Decizia nr. 509/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 509/2010
Dosar nr. 8829/1/2009
Şedinţa publică din 26 martie 2010
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 11 noiembrie 2009 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie plângerea formulată de petiţionarul B.E. împotriva ordonanţei nr. 709/P/2008 din 28 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
În vederea soluţionării cauzei s-a dispus ataşarea Dosarului nr. 709/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că petiţionarul B.E. la data de 29 mai 2009 a solicitat efectuarea de cercetări şi tragerea la răspundere penală a numiţilor M.A., P.R., U.S., Ţ.D., a magistraţilor M.M., fost judecător la Curtea de Apel Iaşi, C.P., fost şef al Secţiei Penale a Curţii de Apel Iaşi, B.G., preşedinta Curţii de Apel Iaşi, C.A., şef Secţie Penală a Tribunalului Iaşi, P.E., judecător la Tribunalul Iaşi, C.S., judecător la Tribunalul Iaşi, P.M., fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, S.G., prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, P.C.I., prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, P.C., şef secţie urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, C.R.R., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, scm. M.E.L., şeful Poliţiei oraşului Iaşi, sinsp. N.V. din cadrul Poliţiei Iaşi, V.D., F.A.L. şi N.A., jandarmi la Judecătoria Iaşi, B.D.N. şi H.G.L., grefieri la Judecătoria Iaşi şi C.I.E., avocat la baroul de avocaţi Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 246, art. 2481, art. 248, art. 257, art. 288, art. 289, art. 290, art. 259 şi art. 250 C. pen., pretins a fi fost comise cu ocazia instrumentării Dosarelor nr. 5772/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, nr. 24344/245/2008 al Judecătoriei Iaşi, nr. 7016/99/2006 şi nr. 7017/99/2006 ale Tribunalului Iaşi.
În motivarea plângerii, partea vătămată a susţinut că magistraţii judecători şi procurori reclamaţi, în complicitate cu „oamenii de afaceri M.A., P.R., U.S., Ţ.D. şi avocatul C.I.E., care au fabricat dosarul nr. 5772/P/2006 cu probe în totalitate false împotriva mea şi au dat comenzi nelegale să fiu ţinut închis în Arestul IPJ Iaşi, în condiţii distrugătoare şi mizere.”
Prin ordonanţa nr. 709/P/2008 din 28 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii M.M., C.P., B.G., C.A., P.E., C.S., S.A., L.O., C.C.E., C.A.M., C.E., B.T., Ţ.I., C.R.R., Z.Ş., S.G., P.C.I., P.C., P.M. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246, 2481, 248, 257, 288, 289, 290, 259 şi 250 C. pen., întrucât faptele nu există.
Totodată s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi cu privire la numiţii M.E.L., N.V., V.D., F.A.L., N.A., B.D.N., H.G.L., C.E.I., M.A., P.R., Ţ.D. şi U.S.
În considerentele ordonanţei atacate se arată că în sarcina magistraţilor procurori şi judecători reclamaţi nu pot fi reţinute infracţiunile sesizate de petiţionari, întrucât faptele nu există în materialitatea lor.
Împrejurarea că persoana vătămată nu este de acord cu soluţiile adoptate în dosarele penale şi civile susmenţionate, nu poate constitui un motiv serios şi riguros pentru tragerea la răspundere penală a magistraţilor judecători şi procurori anterior citaţi, sub aspectul săvârşirii vreunei infracţiuni câtă vreme soluţiile pronunţate în aceste cauze constituie rezultatul propriei activităţi de evaluare şi apreciere a stării de fapt şi de drept ale speţei respective a magistratului care a pronunţat-o, eventualele greşeli, neregularităţi, insuficienţe ale soluţiilor pronunţate, putând fi îndreptate numai prin exercitarea căilor de atac.
Prin rezoluţia nr. 8569/4101/II/-2/2009 din 31 august 2009 a procurorului şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petiţionar împotriva ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale.
Din oficiu s-a dispus infirmarea ordonanţei atacate sub aspectul omisiunii pronunţării procurorului cu privire la magistraţii P.C. şi Ţ.G. care au dispus în Dosarul nr. 7016/99/2006 al Tribunalului Iaşi şi încălcarea normelor ce reglementează competenţa materială şi după calitatea persoanei, pentru cercetarea infracţiunii prevăzută de art. 257 C. pen. competenţa aparţinând D.N.A.
Împotriva ordonanţei nr. 709/P/2008 din 28 iulie 2009 a formulat plângere în faţa instanţei petiţionarul B.E., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie întrucât procurorul nu a efectuat „cercetări legale, corecte, concrete, reale, efective, imparţiale”.
Petiţionarul mai arată că numiţii M.A., U.S. şi Ţ.D. nu au fost cercetaţi, aspecte faţă de care solicită trimiterea cauzei la procuror.
Plângerea este nefondată.
Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că prin rechizitoriul nr. 5772/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, magistratul procuror C.R.R. a dispus trimiterea în judecată a petiţionarului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 242 alin. (1) C. pen., întrucât acesta la data de 11 iulie 2006, orele 14,40-14,45, în timp ce se afla la compartimentul Arhivă al Judecătoriei Iaşi a sustras fila 6 din Dosarul nr. 13052/2005, reprezentând adresa nr. 13052 din 27 octombrie 2005 a Judecătoriei Iaşi către Tribunalul Iaşi, fiind surprins de personalul care îşi desfăşura activitatea în acest compartiment.
Rechizitoriul nr. 5772/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi din data de 29 noiembrie 2008 a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către intimata Z.Ş. - prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi şi înaintat la Judecătoria Iaşi.
În această cauză, petiţionarul a fost reţinut pentru 24 ore, la data de 28 august 2006, iar ulterior Tribunalul Iaşi a dispus arestarea sa pe 15 zile, de la 1 septembrie 2006 la 15 septembrie 2006 inclusiv.
Prin încheierea pronunţată la data de 25 septembrie 2006 de Tribunalul Iaşi s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petiţionar.
Petiţionarul B.E. în respectiva cauză a formulat cerere de strămutare şi a solicitat şi suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea cererii de strămutare.
Prin încheierea de şedinţă pronunţată în Dosarul nr. 24344/245/2008 din 17 martie 2009 s-a constatat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea cererii de strămutare formulată de B.E.
Magistratul judecător Moraru Simona a pronunţat sentinţa civilă nr. 7936 din 12 octombrie 2005 a Judecătoriei Iaşi prin care s-a dispus disjungerea cererii neconvenţionale formulată de pârâtul-reclamant B.E. şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi şi totodată trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi pentru a efectua cercetări potrivit declaraţiei de înscriere în fals a pârâtului din data de 12 octombrie 2005.
Prin decizia civilă nr. 1131 din 29 mai 2008 pronunţată de magistraţii judecători A.M.C., E.C. şi O.L. de la Tribunalul Iaşi, secţia civilă, în Dosarul nr. 7016/99/2006 s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul B.E. împotriva încheierii de şedinţă din 12 aprilie 2006 a Judecătoriei Iaşi.
Instanţa de control judiciar a reţinut că prin încheierea recurată, Judecătoria Iaşi a respins cererea de conexare a Dosarului nr. 2778/2006 la Dosarul nr. 1978/2006 şi a Dosarului nr. 1978/2006 la Dosarul nr. 13052/2005, fixând termen la completul iniţial investit în vederea continuării judecăţii.
Prin încheierea de şedinţă nr. 7017/99/2006 din 26 februarie 2007 magistraţii judecători A.S., O.L. şi C.E.C. de la Tribunalul Iaşi, secţia civilă, au dispus suspendarea judecării recursului până la soluţionarea cererii de recuzare.
Conform actelor premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii în sensul comiterii de către magistraţii reclamaţi a infracţiunilor imputate prin plângerea formulată de persoana vătămată B.E. sau a altor infracţiuni.
Soluţiile pronunţate de către magistraţii judecători reclamaţi este rezultatul convingerii acestora formulată pe baza analizării materialului probator aflat la dosarul cauzei şi a dispoziţiilor legale în materie.
De asemenea, întocmirea rechizitoriului, verificarea acestuia şi trimiterea în judecată a petiţionarului B.E. sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzută de art. 242 alin. (1) C. pen. s-a făcut pe baza probelor administrate în cauza respectivă, cu respectarea dispoziţiilor legale, astfel că magistraţilor procurori nu li se poate reţine săvârşirea vreunei fapte de natură penală.
Faptul că petiţionarul este nemulţumit de soluţiile pronunţate în cauzele sale nu poate atrage răspunderea penală a magistraţilor, hotărârile respective putând fi verificate sub aspectul legalităţii şi temeiniciei prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
Constatând că faptele reclamate de petiţionar nu există în materialitatea lor în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale în baza art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., ordonanţa atacată fiind temeinică şi legală, astfel că Înalta Curte, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. va respinge plângerea ca nefondată.
În ceea ce îi priveşte pe numiţii M.A., U.S. şi Ţ.D., cu privire la aceştia s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul B.E. împotriva ordonanţei nr. 709/P/2008 din 28 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Menţine ordonanţa atacată.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 martie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 1657/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1557/2010. Penal → |
---|