ICCJ. Decizia nr. 1192/2011. Penal. Extrădare activă (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1192/2011
Dosar nr. 2472/1/2011
Şedinţa publică din 24 martie 2011
Asupra cauzei penale de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 18 martie 2011 Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis sesizarea formulată de formulată de C.C.P.I. - Biroul Naţional Interpol (nr. 1821016/RAC/VSD/RRC din 16 martie 2011) privind persoana extrădată, K.J.T.L. în prezent deţinut în Arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, obiect al dosarului nr. 898,8/42/2010 al Curţii de Apel Ploieşti.
În baza art. 58 comb. cu art. 59 alin. (5) teza ultimă din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, a dispus prelungirea termenului pentru predarea persoanei extrădate conform sentinţei penale nr. 1 din 28 februarie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, definitivă prin Decizia nr. 846 din 03 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, către autorităţile americane, până la data de 25 martie 2011, inclusiv.
A respins cererea privind constatarea încetării de drept, revocarea sau înlocuirea măsurii arestării persoanei solicitate K.J.T.L., dispusă în vederea extrădării prin sentinţa nr. 1 din 28 februarie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, rămasă definitivă prin Decizia nr. 846 din 03 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, ca neîntemeiată.
Conform art. 20 din Legea nr. 302/2004 modificată, cheltuielile judiciare avansate de stat, respectiv onorariul în sumă de 100 lei pentru avocatul desemnat din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei, urmând a fi virat din contul acestuia în contul Baroului Prahova.
Onorariul în sumă de 100 lei cuvenit interpretului de limbă engleză B.D. s-a dispus a fi achitat din fondul Curţii de Apel Ploieşti, comunicându-se copie de pe prezenta încheiere în vederea executării către Departamentul economico – financiar.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut următoarele:
Prin adresa nr. 1821016/RAC/VSD/RRC din 16 martie 2011, înregistrată sub nr. 257/42/2011 în conformitate cu dispoziţiile art. 58 şi urm. din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, C.C.P.I. – Biroul Naţional Interpol a solicitat prelungirea termenului de predare pentru persoana extrădată, K.J.T.L., în prezent deţinut în Arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, obiect al dosarului nr. 898,8/42/2010 al Curţii de Apel Ploieşti, până la data de 25 martie 2011.
În fapt, s-a motivat că potrivit mesajului transmis de U.S.N.C.B. - Interpol Washington, predarea cetăţeanului american extrădat va avea loc la data de 25 martie 2011 orele 07.05, urmând a fi preluat de către o escortă a poliţiei americane în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă Otopeni, România.
În cauză s-a dispus ataşarea dosarului nr. 898,8/42/2010 al Curţii de Apel Ploieşti, precum şi a unei copii de pe mesajul transmis de către autorităţile americane, Biroului Naţional Interpol Bucureşti.
Fiind prezentat în faţa instanţei de către administraţia locului de deţinere, personal şi prin apărătorul ales, persoana extrădată K.J.T.L., a solicitat respingerea sesizării formulate, contestându-se, în esenţă, pe de o parte legala investire a instanţei de executare, iar pe de altă parte legalitatea şi temeinicia hotărârii de extrădare, ca şi a celorlalte adoptate ulterior, având ca obiect amânarea predării ori încetarea măsurii arestării în vederea predării.
S-a susţinut de asemenea că prezenta sesizare a fost formulată cu depăşirea termenului de 15 zile calculat de la data emiterii mandatului de arestare, conform sentinţei nr. 1 din 28 februarie 2011, act procedural care nu cuprinde durata privării de libertate, precum şi existenţa vreunor dovezi ce ar putea fi apreciate drept forţă majoră în sensul art. 59 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 şi care ar putea permite o eventuală punere în discuţie a prelungirii termenului de predare către statul american.
Curtea de Apel Ploieşti a apreciat cererea formulată de către C.C.P.I. – Biroul Naţional Interpol admisibilă şi întemeiată pentru următoarele motive:
- prin sentinţa nr. 1 din 28 februarie 2011 pronunţată în dosarul penal nr. 898,8/42/2010 al Curţii de Apel Ploieşti, s-a admis cererea formulată de autorităţile judiciare americane, dispunându-se extrădarea persoanei solicitate K.J.T.L., cetăţean american, în vederea cercetării acestuia de către autorităţile judiciare ale Districtului de Nord din Mississippi SUA, în dosarul penal nr. 1:06 CR 051;
- prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 45 alin. (6) raportat la art. 59 din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, s-a dispus arestarea persoanei extrădabile K.J.T.L., începând cu data de 28 februarie 2011 în vederea predării către autorităţile judiciare solicitante, emiţându-se mandatul de arestare nr. 1/EP din 28 februarie 2011;
- sentinţa nr. 1 din data de 28 februarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti a rămas definitivă prin Decizia nr. 846 din 03 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală;
- potrivit menţiunilor efectuate în evidenţele biroului executări penale al acestei curţi de apel, pentru predarea extrădatului, respectiv stabilirea datei şi locului de predare, la data de 04 martie 2011 s-a îndeplinit şi procedura de comunicare a hotărârilor judecătoreşti menţionate în paragraful precedent, către C.C.P.I. – Biroul Naţional Interpol şi Ministerul Justiţiei – D.D.C.J.;
- prin sentinţa penală nr. 2 din 08 martie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1015 din 15 martie 2011 a Î.C.C.J., secţia penală, s-a respins cererea prin care persoana extrădată K.J.T.L. a solicitat amânarea predării către autorităţile judiciare din SUA, ca inadmisibilă, dispozitivul ambelor hotărârii comunicându-se pe aceeaşi dată autorităţilor române de executare menţionate în paragraful precedent;
- din cuprinsul mesajului transmis de U.S.N.C.B. - Interpol Washington rezultă că predarea cetăţeanului american extrădat K.J.T.L. se va realiza prin preluarea de o escortă a poliţiei americane, la data de 25 martie 2011 orele 07.05, în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă Otopeni – România;
- conform art. 58 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, data predării persoanei extrădate se fixează în termen de 15 zile de la data transmiterii hotărârii judecătoreşti rămase definitive, către C.C.P.I. – Biroul Naţional Interpol.
S-a apreciat că este vorba de un incident procedural ivit în cadrul procedurii administrative de predare derulată între autorităţile poliţieneşti (Interpol), pentru executarea sentinţei nr. 1 din 28 februarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel, prin care s-a dispus extrădarea recurentului K.J.T.L. şi predarea acestuia statului american pentru efectuarea de cercetări de autorităţile judiciare ale Districtului de Nord din Mississippi SUA.
Conform art. 58 alin. (3) combinat cu art. 59 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 se justifică prelungirea termenului de predare a extrădatului cu încă 15 zile, atunci când demersurile efectuate de C.C.P.I. – Biroul Naţional Interpol au avut ca urmare stabilirea datei predării ulterior intervalului de 15 zile, calculat de la data transmiterii hotărârii judecătoreşti rămase definitive.
S-a considerat că apărările persoanei extrădabile nu sunt decât motive de opoziţie privind admiterea unei cereri de extrădare, în sensul art. 51 şi urm. din Legea nr. 302/2004 sau după caz de predare amânată, conform art. 60 din acelaşi act normativ, ambele excedând actualului cadru procesual, care se referă la sesizarea formulată de C.C.P.I. – Biroul Naţional Interpol, respectiv prelungirea termenului administrativ de predare a acestuia, statului american conform art. 59 alin. (5) rap. la art. 58 din legea internă.
Instanţa a considerat ca fiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute în art. 58 şi art. 59 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 şi s-a prelungit termenul de predare a persoanei extrădate K.J.T.L. până la 25 martie 2011 inclusiv.
S-a apreciat ca fiind justificată menţinerea arestării persoanei extrădate în vederea predării autorităţilor S.U.A., astfel cum s-a dispus prin sentinţa penală nr. 1 din 28 februarie 2011 şi neîntemeiate cererile de încetare de drept, revocare sau înlocuire a arestării dispuse printr-o hotărâre judecătorească de extrădare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs persoana extrădată K.J.T.L., apreciind că prelungirea termenului de predare este inadmisibilă, nici legea penală şi nici legea specială nu prevăd asemenea posibilităţi, situaţia prevăzută de art. 59 din legea extraordinară nefiind incidentă, având în vedere că nu există un caz de forţă majoră, în S.U.A., extrădarea recurentului persoană extrădată fiind cerută în vederea cercetării într-un dosar penal .
A susţinut că judecătorul fondului nu a motivat respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, în mod nejustificat la 28 februarie 2011, emiţându-se un nou mandat de arestare fără termen.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând recursul persoanei extrădate K.J.T.L., prin prima motivelor invocate şi din oficiu, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. îl consideră nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect instanţa de fond a stabilit cadrul procesual al prezentului dosar, stabilind că obiectul acestuia îl constituie incidentul procedural ivit în cadrul procedurii administrative de predare derulată între autorităţile poliţieneşti (Birourile Interpol) pentru executarea sentinţei nr. 1 din 28 februarie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, definitivă şi prin care, cu autoritate de lucru judecat, s-a dispus extrădarea cetăţeanului american şi predarea acestuia statului american pentru efectuarea de cercetări de autorităţile judiciare ale Districtului de Nord din Mississippi SUA, în dosarul nr.1:06 CR 051, astfel încât solicitările recurentului privind amânarea extrădării, motivele de opoziţie la extrădare exced actualului cadru procesual.
Aşa cum rezultă din actele dosarului, Biroul Naţional Interpol C.C.P.I. a solicitat prelungirea termenului de predare a persoanei extrădate până la 25 martie 2011 inclusiv, dată la care acesta urmează să fie preluat de către o escortă a poliţiei americane în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă Otopeni.
În mod corect s-a apreciat admisibilă o asemenea cerere, având în vedere analiza sistematică a dispoziţiilor art. 58 alin. (3) combinat cu art. 59 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, termenul de predare putând fi prelungit cu încă 15 zile.
În ceea ce priveşte starea de arest a inculpatului, cererile privind încetarea de drept a măsurii arestării preventive, revocarea sau înlocuirea au făcut obiectul altor dosare în care s-au pronunţat sentinţe definitive, intrate în puterea lucrului judecat.
Potrivit art. 13 paragraful 3 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA (10 septembrie 2007 şi ratificat prin Legea nr. 11 din 15 mai 2008), persoana extrădată poate fi pusă în libertate numai în cazul în care este preluată de pe teritoriul statului solicitat în perioada de timp prevăzută de legea acelui stat.
Criticile recurentului privind nemotivarea cererii de respingerea a cererii de înlocuire a măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, cât şi cu privire la durata arestării preventive sunt nefondate, instanţa de fond motivând, în fapt şi în drept, toate criticile invocate de către persoana extrădată.
De altfel, recurentul aşa cum a precizat în ultimul cuvânt, nu se opune extrădării sale, ci doreşte amânarea cu 21 de zile pentru efectuarea unui set de analize.
Aşa cum a precizat şi instanţa de fond, obiectul dosarului nu-l constituie cererea de extrădare, aşa încât recurentul să fie îndreptăţit la a formula cereri privind opoziţia la extrădare, motiv pentru care acestea au fost apreciate că exced prezentului obiect al cauzei.
Faţă de aceste considerente, hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, la baza prelungirii duratei termenului pentru predarea persoanei extrădate cu încă 15 zile stau dispoziţiile legale prevăzute de art. 58 alin. (3) combinat cu art. 59 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, motiv pentru care conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul persoanei extrădate
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădată K.J.T.L. împotriva încheierii din 18 martie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 257/42/2011.
Obligă recurenta persoană extrădată la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limbă engleză se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1185/2011. Penal. Infracţiuni privind... | ICCJ. Decizia nr. 122/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
