ICCJ. Decizia nr. 1263/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
- SECŢIA PENALĂ -
Decizia nr. 1263/2011
Dosar nr.788/64/2010
Şedinţa publică din 30 martie 2011
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin sentinţa penală nr. 102/F din 20 decembrie 2010 a Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul C.N. împotriva rezoluţiei nr. 704/P/2010 din data de 26 august 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, pe care a menţinut-o.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petentul C.N. la plata sumei de 75 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a reţinut că la data de 05 octombrie 2010 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov plângerea formulată de petentul C.N. împotriva rezoluţiei nr. 704/P/2010 din data de 26 august 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, solicitând desfiinţarea rezoluţiei atacate şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmării penale faţă de persoanele în privinţa cărora s-a pronunţai o soluţie de netrimitere în judecată. Motivele pe care şi-a întemeiat petentul plângerea se regăsesc în cuprinsul memoriului de la filele 1 şi 61 dosar instanţă.
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate de petent, Curtea reţine următoarele:
La data de 26 iulie 2010, petentul C.N. a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov o plângere penală împotriva judecătorilor M.P. şi B.A. prin care le acuza pe acestea de comiterea infracţiunii de fals intelectual, fapte pretins comise de acestea cu ocazia motivării unei hotărâri judecătoreşti, respectiv Decizia civilă nr. 136/A din 21 mai 2010 pronunţată în dosarul nr. 18589/197/2009 al Tribunalului Braşov.
Prin rezoluţia ce face obiectul prezentei verificări de legalitate şi temeinicie în procedura prevăzută de art. 2781 C. proc. pen., procurorul a adoptat o soluţie de netrimitere în judecată Iată de cele două făptuitoare, argumentându-şi soluţia adoptată pe considerentul că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, deoarece împotriva deciziei pronunţate în apel petentul a declarat recurs, cauza înregistrându-se pe rolul Curţii de Apel Braşov în data de 28 septembrie 2010, iar acesta poate fi modificată/casată în recurs.
Soluţia adoptată de procuror a fost confirmată de procurorul general al instituţiei de parchet menţionată supra, prin respingerea plângerii formulate de petent, conform art. 275-278 C. proc. pen.
Analizând plângerea formulată de petent, Curtea reţine că aceasta este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare, potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 126 din Constituţia României. Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege", iar potrivit art. 129 "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, in condiţiile legii".
Prin Cartea I din codul de procedură civilă s-a reglementat "Competenţa instanţelor judecătoreşti", în Titlul 1 fiind reglementată "Competenţa după materie".
Potrivit art. 3 pct. 3 C. proc. civ., curţile de apel judecă "ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege".
În cauza dedusă judecăţii, Curtea reţine că petentul C.N. este reclamant într-o cauză civilă având ca obiect rectificare carte funciară, cauză înregistrată sub nr. 18589/197/2009.
Acţiunea menţionată supra a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov, instanţă care, prin sentinţa civilă nr. 1198 din 03 februarie 2010, a respins acţiunea civilă formulată de reclamant.
Urmare a declarării apelului de către reclamant, Tribunalul Braşov, prin Decizia civilă nr. 136/A din 21 mai 2010, a respins apelul declarat de reclamant ( filele 2-5 dosar parchet).
Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat recurs, acesta fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Braşov, având fixat primul termen de judecată în data de 18589/197/2009 (fila 10 dosar parchet).
În lumina aspectelor de fapt şi de drept de mai sus, prin declararea recursului de către petent - reclamant în cauza civilă menţionată supra, acţiunea civilă formulată de acesta va implica şi controlul judiciar din partea Curţii de Apel Braşov.
Prin control judiciar se înţelege dreptul şi obligaţia pe care le au, în cadrul unui sistem judiciar, instanţele judecătoreşti superioare de a verifica, în condiţiile şi cu procedura stabilite de lege, legalitatea şi temeinicia hotărârilor pronunţate de instanţele judecătoreşti inferioare şi de a desfiinţa, respectiv modifica sau casa acele hotărâri ce sunt greşite sau de a le confirma pe cele ce sunt legale şi temeinice.
Exercitând calea de atac a recursului, petentul putea şi trebuia, în măsura în care a considerat necesar, să critice Decizia pronunţată în apel pentru motivele prin care acesta considera că îi este asigurată o bună apărare.
În aceste condiţii, soluţia adoptată de procuror este una legală.
Cât priveşte temeinicia, aceasta ar fi suferit critici deoarece temeiul corect ce trebuia reţinut de procuror ar fi fost cel prevăzut de art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv fapta nu exista. Deoarece petentului nu i se poate înrăutăţi situaţia în propria cale de atac. Curtea nu poate modifica acest temei.
Cu privire la modificările aduse art. 2781 C. proc. pen. prin Legea nr. 202/2010, conform cărora hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. (8) este definitivă, prin raportare la dispoziţiile art. XXIV din Legea nr. 202/2010 şi la data de 05 octombrie 2010 a sesizării Curţii de Apel Braşov, anterior datei de 25 noiembrie 2010 când a intrat în vigoare Legea nr. 202/2010, prezenta hotărâre este supusă căii de atac prevăzută anterior modificărilor menţionate anterior. Este vorba de competenţa funcţională a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală de a judeca recursurile împotriva sentinţelor pronunţate în cauze înregistrate anterior datei de 25 noiembrie 2010. Ca un argument suplimentar, art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 foloseşte expresia „a început procesul".
II. Împotriva acestei sentinţe penale a declarat recurs petiţionarul C.N. criticând-o ca netemeinică, solicitând în esenţă casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale a intimatelor judecători M.P. şi B.A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.
Examinând, din oficiu, actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată, Înalta Curte, are în vedere ca prin dispoziţiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în M.Of., Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, intrată în vigoare la data de 26 noiembrie 2010, se statuează expres că „hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 este definitivă2:
Cum, în speţă, recursul promovat de petiţionarul C.N. a fost declarat prin încălcarea dispoziţiilor procedurale imperative sus-citate, chestiune de natură să înfrângă ordinea de drept constituţională, rezultă fără echivoc, că recursul de faţă se priveşte ca inadmisibil şi urmează a fi respins ca atare în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) teza II C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul C.N. împotriva sentinţei penale nr. 102/F din 20 decembrie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 126/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1265/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
