ICCJ. Decizia nr. 1307/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1307/2011
Dosar nr. 5916/110/200.
Şedinţa publică din 1 aprilie 2011
Asupra recursului penal de faţă:
Analizând actele şi lucrările din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 447/D din 28 decembrie 2009, Tribunalul Bacău în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. rap. la art. 74 lit. a), c) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii „aderare la un grup infracţional organizat", a condamnat pe inculpatul C.A.T. fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu art. 74 lit. a), c) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit.c C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „punere în circulaţie de instrumente de plată falsificate a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu art. 74 lit. a), c) C. pen. cu art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. cu art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului C.A.T. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, şi lit. b) C. pen.
PEDEAPSĂ DE EXECUTAT - 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului C.A.T. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen. a revocat măsura obligării de a nu părăsi ţara luată asupra inculpatului C.A.T. la data de 14 august 2009.
În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, pentru săvârşirea infracţiunii de „aderare la un grup infracţional organizat", a condamnat pe inculpatul C.O.C., cu antecedente penale, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 27 alin. (3) din Legea 365/2002 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. cu art.34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului C.O.C. pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, şi lit. b). C. pen.
PEDEAPSĂ DE EXECUTAT - 5 (cinci) ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului C.O.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a constatat că partea civilă R.B. SA nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 109 C. proc. pen., a dispus păstrarea mijloacelor materiale de probă ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului, respectiv:
- plic conţinând 6 carduri blank capturate la ATM B.P. Buzău.
- plic conţinând 10 carduri blank capturate la ATM 659 B.P. Buzău;
- plic conţinând 2 CD-uri cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere amplasate la ATM-urile unde au fost efectuate retragerile neautorizate de numerar din perioada 29 decembrie 2007-30 decembrie 2007 şi respectiv 02 ianuarie 2008;
- plic conţinând 2 CD-uri cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere amplasate la ATM-urile unde au fost efectuate retragerile neautorizate de numerar din perioadele 10 noiembrie 2007-11 noiembrie 2007, aflate la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Bacău.
A constatat că inculpaţii a avut apărători aleşi.
În temeiul art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat pe fiecare inculpat la plata a câte 4.000 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi cheltuielile efectuate la urmărirea penală în valoare de 3000 lei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în cursul anului 2005, inculpatul C.O.C. a pus bazele unei grupări infracţionale transnaţionale, specializate pe linia falsificării instrumentelor de plată electronică şi a fraudării bancomatelor din ţară şi străinătate, în scopul obţinerii de beneficii ilicite, în dauna titularilor cardurilor.
În acest sens, inculpatul C.O.C. s-a asociat cu mai multe persoane, dintre care au fost identificaţi N.C., T.G., S.L.D. şi fiii săi, C.B.P. şi inculpatul C.A.T. pe care l-a angrenat în desfăşurarea activităţilor ilicite pe diverse segmente ale activităţii de „carding" aşa cum se va expune în cele ce urmează.
Probaţional, în cadrul anchetei desfăşurate în cauză, s-a stabilit că inculpatul C.O.C. s-a deplasat în Franţa, unde, folosindu-se de aparatură confecţionată artizanal, destinată copierii datelor de identificare a cardurilor a reuşit, cu sprijinul direct şi nemijlocit al numitului T.G., să copieze datele inscripţionate pe benzile magnetice ale acestor instrumente de plată.
Ulterior, inculpatul C.O.C. s-a preocupat de inscripţionarea datelor reale ale cardurilor pe blanck-uri, după care a remis aceste instrumente contrafăcute numitului T.G., ce avea rolul de a se deplasa în Italia de unde efectua operaţiuni de retragere numerar de la bancomate.
La data de 21 aprilie 2005, T.G. a fost identificat de către autorităţile franceze în timp ce se deplasa cu trenul pe ruta Paris-Milano, având asupra sa un număr de 46 de cărţi tip „white card", ce aveau scrise, fiecare în parte, codul PIN din 4 cifre, ocazie cu care acesta a recunoscut faptul că face parte dintr-o reţea internaţională de carding, ce este coordonată de inculpatul C.O.C.
În baza datelor furnizate de T.G. şi numărului mare de fraude cu carduri bancare înregistrate pe teritoriul Franţei, autorităţile din această ţară au demarat o anchetă împotriva grupării, nereuşindu-se însă prinderea inculpatului C.O.C., care s-a reorganizat şi a continuat să desfăşoare activităţi infracţionale similare, până la data de 2 septembrie 2007, când a fost arestat pentru contrafacerea sau falsificarea unor cârduri bancare de credit.
După punerea sa în libertate, la data de 27 septembrie 2007, inculpatul C.O.C., sustrăgându-se condiţiilor de eliberare, a părăsit teritoriul Franţei şi s-a stabilit în Olanda, unde a continuat să desfăşoare activităţi infracţionale destinate fraudării bancomatelor, într-o nouă asociere infracţională. In acest sens, învinuitul a apelat la sprijinul fiilor săi, al lui N.C. şi S.L.D., persoane însărcinate să se ocupe cu montarea/demontarea aparaturii de skimming la bancomate şi retragerea de numerar pe teritoriul Italiei, iei şi României de pe cârdurile rescrise cu datele valide copiate fraudulos. în scurt timp, şi autorităţile olandeze au demarat o anchetă penală în cadrul căreia au fost demonstrate conexiunile infracţionale dintre numărul mare de fraude bancare şi membrii grupării din cadrul căreia făcea parte şi inculpatul C.O.C., aşa cum rezultă neechivoc din materialul probator transmis pe cale de cerere de asistenţă judiciară internaţională de autorităţile olandeze, conţinând inclusiv imagini captate de camerele de luat vederi existente la bancomatele fraudate.
Cercetările întreprinse în cauză au oferit date şi indicii temeinice că membrii grupării cercetate în această cauză au continuat activitatea infracţională, evidenţiindu-se că, după ce inculpatul C.O.C. a fost pus în libertate supravegheată de autorităţile franceze (la finele lunii septembrie 2007), şi-a reluat activitatea ilicită pe linia cardingului, reluând legătura cu membrii grupului, din România, reliefându-se că fiii săi se reorganizează în acest sens, preocupându-se de procurarea de mijloace financiare în vederea achiziţionării de aparatură de skimming şi transferării acesteia în Olanda, la dispoziţia inculpatului C.O.C., însă datorită mobilităţii grupării, a măsurilor sporite de precauţie luate de membrii acesteia, dovedirea activităţii infracţionale şi prinderea tuturor celor implicaţi a fost deosebit de anevoioasă.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că în perioada octombrie - noiembrie 2007, inculpatul C.O.C. a transmis prin intermediul unui colet, fiului său inculpatul C.A.T., un număr de 25 de carduri contrafăcute ce aveau înscrise pe ele codurile PIN, în vederea utilizării la bancomatele din România.
Existenţa datelor certe privind activitatea infracţională, corelată cu investigaţiile şi monitorizările intruzive autorizate în cauză, au evidenţiat că, la data de 13 noiembrie 2007, la ATM - ul 659 B.P. situat în mun. Buzău, au fost identificate 5 (cinci) blanck-uri, ce aveau inserate pe banda magnetică numere de carduri emise de bănci din Franţa.
În aceiaşi zi, la ATM-ul 145 R.B. Dorobanţi, din mun. Buzău, a fost identificat un alt blanck, similar cu cele capturate de ATM-ul 659 B.P., imaginile video captate de camerele de supraveghere ale celor două ATM-uri, relevând prezenţa uneia şi aceleiaşi persoane, identificată ca fiind inculpatul C.A.T., inc. C.O.C., ca efectuând operaţiunile neautorizate de retragere numerar de pe aceste carduri contrafăcute în zilele de 10 şi 11 noiembrie 2007.
Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească: procesul verbal de sesizare din oficiu înaintat cu adresa nr. 1535953/2007 a B.C.C.O. Bacău; rezoluţia de conexare a dosarului cu nr. 6D/P/2008 al D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Bacău corespunzător dosarului cu nr. 56D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Buzău la dosarul cu nr. 23D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Bacău, actualmente nr. 89D/P/2009 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău; procesele verbale de identificare a membrilor grupării; procesele verbale de verificare a evidenţelor IGPF cu referire la membrii grupării; ordonanţa de declinare a competenţei dispusă în dosarul cu nr. 56D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Buzău; procesul verbal de sesizare din oficiu cu privire la cârdurile capturate la ATM 659 B.P. Buzău şi ATM 145 R.B. Buzău, din data de 13 noiembrie 2007; procesele verbale de predare primire către autorităţile judiciare a cardurilor capturate şi a documentelor privind operaţiunile efectuate cu acestea; procesul - verbal de sesizare din oficiu cu privire la cardurile capturate la ATM (B.P. Unirii Buzău în ziua de 10 ianuarie 2008; procesele verbale de citire a datelor conţinute de banda magnetică a cardurilor capturate; jurnalul operaţiunilor efectuate cu cardurile în litigiu; referatul cu propunere efectuare a percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului C.A.T. autorizaţia de percheziţie domiciliară cu nr. 4145/110/2009 din data de 26 iulie 2009 emisă de Tribunalul Bacău; procesul verbal de percheziţie domiciliară; referat cu propunere de efectuare a percheziţiei informatice; autorizaţia percheziţie cu nr. 4689/110/2009 emisă de Tribunalul Bacău; procesul verbal percheziţie informatică; declaraţiile martorilor N.C., S.L.D. - fil. 116-117, T.G.; copie de pe cererea de asistenţă judiciară internaţională formulată de către autorităţile judiciare italiene cu privire la membrii grupării; toate coroborate cu declaraţiile inculpatului C.A.T. prin care acesta recunoaşte şi regretă săvârşirea faptelor; + probatoriul administrat pe parcursul cercetării judecătoreşti când a fost audiat inculpatul C.A.T., martorii T.G., S.L.D., N.C. şi M.V.
Inculpatul C.O.C. a lipsit de la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească, fiind dat în urmărire penală pentru săvârşirea de infracţiuni de acelaşi gen, referitoare la comerţul electronic.
Reţinând că inculpaţii se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor la pedepse cu închisoarea la individualizarea cărora a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi inculpaţii C.A.T. şi C.O.C.
Parchetul a solicitat condamnarea inculpatului C.A.T. pentru infracţiunea prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, iar nu infracţiunea prev. de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond confiscarea celor 16 carduri capturate de ATM-uri şi majorarea pedepsei aplicate inculpatului C.A.T.
Inculpatul C.A.T. a arătat că nu a avut cunoştinţă că adera la un grup infracţional organizat şi, de asemenea, a solicitat aplicarea disp. art. 861 C. pen.
Inculpatul C.O.T. a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Prin Decizia penală nr. 45 din 27 aprilie 2010, Curtea de Apel Bacău a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Bacău şi apelantul-inculpat C.A.T., împotriva sentinţei penale nr. 447/D din 28 decembrie 2009 a Tribunalului Bacău, pronunţată în dosarul nr. 5916/110/2009.
A desfiinţat sentinţa penală apelată şi a rejudecat în fond cauza cu privire la următoarele aspecte:
A modificat încadrarea juridică pentru ultima infracţiune pentru care a fost condamnat apelantul-inculpat C.A.T., din infracţiunea prevăzută de art. 27, alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 74, lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76, lit. d) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 27, alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen., art. 74, lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76, lit. d) C. pen.
A menţinut pedeapsa stabilită prin sentinţa penală apelată pentru această infracţiune, precum şi pedeapsa rezultantă aplicată pentru C.A.T.
În baza art. 861 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru apelantul-inculpat C.A.T.
În baza art. 862 C. pen., a stabilit termen de încercare de 6 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 359, alin. (1) C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
A interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71, alin. (2) C. pen.
În baza art. 71, alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
A înlăturat dispoziţia de revocare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, pentru apelantul-inculpat C.A.T.
În baza art. 140, alin. (1), lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 145, alin. (2) C. proc. pen., a constatat că măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara a încetat de drept la 12 septembrie 2009.
În baza art. 118, lit. b) şi f) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpat a celor 16 carduri blank contrafăcute, capturate în cele 2 bancomate din Buzău.
A menţinut dispoziţia de păstrare pentru celelalte mijloace materiale de probă.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
II. În baza art. 379, pct. 1, lit. b) C. proc. pen., a respins apelul declarat de apelantul-inculpat C.O.C. împotriva aceleiaşi sentinţe penale, ca nefondat.
A constatat că apelanţii-inculpaţi au fost asistaţi şi reprezentaţi de apărător ales.
În baza art. 192, alin. (2) C. proc. pen., a obligat apelantul-inculpat C.O.C. la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 192, alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în celelalte apeluri au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţa de fond, probele administrate în cauză dovedind vinovăţia celor doi inculpaţi sub aspectul infracţiunilor ce li se reţine în sarcină.
Reţine Curtea de Apel Bacău că apelul parchetului este fondat cu privire la încadrarea juridică a faptei reţinută în sarcina inculpatului C.A.T.
Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului C.A.T., reţine instanţa de apel că faţă de poziţia sinceră manifestată de inculpat şi lipsa antecedentelor penale consideră că în cauză sunt aplicabile disp. art. 861 C. pen.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recursul Parchetul de pe lângă - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău şi inculpaţii C.A.T. şi C.O.C.
Parchetul critică Decizia penală atacată pentru netemeinicie, arătând că pedeapsa aplicată inculpatului C.A.T., sub aspectul modalităţii de executare nu corespunde gradului de pericol social ridicat al faptei comise, solicitând înlăturarea disp. art. 861 C. pen.
Parchetul invocă cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Apărătorul inculpaţilor a invocat cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 9, 10, 12 şi 14 C. proc. pen.
Cu privire la pct. 9 şi 10 a solicitat admiterea recursurilor, casarea ambelor hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, arătând că hotărârile nu cuprind motivele pe care se sprijină soluţia că hotărârea fondului este nemotivată.
Susţine apărarea că deşi a solicitat achitarea inculpaţilor pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 sau schimbarea încadrării juridice a faptei în art. 8 din Legea nr. 39/2003, instanţa de apel nu s-a pronunţat pe aceste cereri.
Apărarea susţine aceleaşi cereri şi în faţa instanţei de recurs în cazul în care se va aprecia că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond sau de apel.
Cu privire la pedepsele aplicate inculpaţilor apărarea solicită menţinerea pedepsei aplicată inculpatului C.A.T., iar pentru inculpatul C.O.C. reducerea pedepsei aplicate faţă de care să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare invocate, conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursurile declarate în cauză nu sunt fondate, urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează:
Înalta Curte apreciază că situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond a fost corect stabilită în urma analizei coroborate a tuturor probelor administrate în cele două faze ale procesului penal, fiind just încadrată juridic, în mod corect, reţinând instanţa de fond că sunt îndeplinite condiţiile tragerii la răspundere penală a celor doi inculpaţi sub aspectul infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.
Probele administrate în cauză dovedesc, mai presus de orice dubiu, că inculpaţii se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor ce li se reţin în sarcină, în mod corect instanţa de fond , dispunând condamnarea acestora, neexistând elemente care să facă posibilă adoptarea unei soluţii contrare celei stabilite de instanţele inferioare, în sensul achitării inculpaţilor, aşa cum în mod netemeinic, susţine apărarea.
În cauză nu sunt incidente cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 9 şi 10 C. proc. pen., aspectele invocate de apărare în sensul că instanţa de fond nu a motivat hotărârea sau că cele două instanţe nu s-au pronunţat pe cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 sau de achitare sub aspectul acestei infracţiuni, nu sunt întemeiate şi nu se impune casarea hotărârilor şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
Atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel, au motivat în fapt şi în drept hotărârile pronunţate, dând dezlegare tuturor problemelor ridicate atât de acuzare, cât şi de apărare, fapt pentru care Înalta Curte apreciază că nu se justifică o nouă judecată.
Faptul că instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt stabilită în actul de acuzare, nu poate echivala cu nemotivarea hotărârii, cât timp, în urma analizării materialului probator a reţinut aceeaşi situaţie de fapt pe care şi-a însuşit-o.
În urma propriei analize, reţine Înalta Curte că, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, aşa cum în mod corect au reţinut şi instanţele inferioare, ambii inculpaţi fiind vinovaţi de comiterea acestei infracţiuni.
Rezultă din probele administrate în cauză că inculpatul C.O.M. s-a asociat cu mai multe persoane, antrenându-i chiar şi pe fii săi C.B.P. şi C.A.T., creând astfel un grup infracţional ce avea ca scop activităţi ilicite, fiecare acţionând pe diverse segmente de activităţi de carding.
Chiar şi în situaţia în care grupul nu avea o structură organizatorică, activitatea acestuia s-a desfăşurat în „bune condiţii" în sensul că fiecare membru avea atribuţii bine stabilite care se intersectau cu atribuţiile celorlalţi membri ai grupului pentru asigurarea scopului pentru care a fost creat grupul respectiv.
Nu în ultimul rând trebuie să remarcăm perioada lungă de timp în care s-a desfăşurat activitatea grupului infracţional organizat şi în mod coordonat ceea ce presupune asigurarea de informaţii, mijloace de executare, de transport, de valorificare a produselor rezultate, activităţi ce rezultă din probele administrate în cauză.
Toate aceste împrejurări justifică reţinerea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în sarcina celor doi inculpaţi, fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, în cauză neexistând date care să facă posibilă schimbarea încadrării juridice a acestei fapte şi nici achitarea inculpaţilor.
Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului C.A.T., apreciază Înalta Curte că a fost corect individualizată, fapt pentru care va respinge recursul parchetului ca nefondat.
Este adevărat că faptele comise de inculpatul C.A.T., prezintă un grad ridicat de pericol social, însă având în vedere circumstanţele personale ale inculpatului care este la primul conflict cu legea penală, a avut o poziţie sinceră, recunoscând şi regretând faptele comise, apreciază Înalta Curte că pedeapsa aplicată este în măsură să contribuie la atingerea finalităţii prev. de art. 52 C. pen., referitoare la scopul educativ şi coercitiv al pedepsei.
Reţine, de asemenea, Înalta Curte că măsurile de supraveghere stabilite în sarcina inculpatului C.A.T., cărora trebuie să se supună pe perioada termenului de încercare îl vor determina pe acesta să respecte ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, ştiind că încălcarea măsurilor de supraveghere pot conduce la schimbarea modalităţii de executare a pedepsei.
Şi pedeapsa aplicată inculpatului C.O.C. a fost bine dozată în raport de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), astfel încât apreciază Înalta Curte că nu se impune nici redozarea pedepsei şi nici schimbarea modalităţii de executare.
Activitatea intensă desfăşurată de inculpatul C.O.C., în calitate de organizator al grupului infracţional organizat şi, ulterior de coordonator a activităţii grupului, activitate ce s-a desfăşurat pe teritoriul mai multor state, consecinţele faptelor sale, ca şi atitudinea manifestată pe parcursul procesului penal de sustragere de la judecată, adoptând o atitudine de sfidare a instanţelor, justifică regimul sancţionator sever stabilit în sarcina acestui inculpat.
În cauză nu pot fi identificate date care să facă posibilă reducerea pedepsei aplicate sau schimbarea modalităţii de executare, faptele comise de inculpat prezentând un grad ridicat de pericol social ce impun aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenţie.
Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondate recursurile declarate în cauză.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii C.A.T. şi C.O.C. împotriva deciziei penale nr. 45 din 27 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1302/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1313/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
