ICCJ. Decizia nr. 143/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 143/2011
Dosar nr.3696.11/110/200.
Şedinţa publică din 18 ianuarie 201.
Asupra recursului de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Curtea de Apel Bacău, prin Decizia penală nr. 126 din 2 noiembrie 2010, în baza dispoziţiilor art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul B.G., împotriva încheierii penale din 7 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 3969.11/110/2009.
Pentru a pronunţa Decizia, instanţa, verificând actele dosarului, a reţinut că apelantul inculpat a formulat apel împotriva încheierii menţionate, încheiere ce s-a pronunţat asupra cererii de recuzare a completului de judecată investit cu soluţionarea dosarului, respectiv că un magistrat judecător (judecătorul R.D.D.) ar fi incompatibil pentru că el a fost arestat preventiv 436 de zile. În cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. cererea de recuzare a fost respinsă.
Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (6) C. proc. pen., încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea ca şi cea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse niciunei căi de atac iar, în accepţiunea art. 361 alin. (2) C. proc. pen. încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi atacată cu apel, dar numai odată cu fondul.
Împotriva deciziei, inculpatul a declarat recurs, în motivarea scrisă a acestei căi de atac el susţinând că apelul era „legal şi temeinic, era admisibil, motivele de recuzare şi de apel sunt dovedite, dacă un judecător l-a ţinut arestat 437 zile fără motive temeinice, înseamnă că este recuzabil, şi în legea din 25 octombrie 2010 se interzice arestarea preventivă fără probatoriu şi este impozitat abuziv cu 300 lei" (fila 2 dosar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).
Recursul de faţă este inadmisibil pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2004 a abrogat dispoziţiile art. 52 alin. (7) C. proc. pen. care reglementau calea de atac a recursului, separat, în materia recuzării.
Potrivit dispoziţiilor art. 3851 alin. (2) din acelaşi cod, se prevede că o încheiere prin care s-a respins cererea de recuzare, cum este în cauză, poate fi atacată cu recurs doar odată cu Decizia, astfel că încheierea prin care s-a respins o cerere de recuzare nu se mai poate ataca separat.
Ca atare, recursul declarat de inculpat este inadmisibil şi în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va fi respins. Inadmisibilitatea exclude analiza motivelor susţinute de inculpat.
Fiind în culpă procesuală, inculpatul recurent, în baza dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva deciziei penale nr. 126 din 02 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1407/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1434/2011. Penal → |
|---|
