ICCJ. Decizia nr. 1435/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1435/2011
Dosar nr.370/59/2011
Şedinţa publică din 8 aprilie 201.
Asupra recursului de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin încheierea penală nr. 86/PI din 22 martie 2011, pronunţată în dosarul nr.3 70/59/2011, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 1608a alin. (6) C. proc. civ., a respins ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul J.O.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele.
Prin încheierea pronunţată în Camera de Consiliu din data de 09 februarie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă a inculpatului J.O. pe o perioadă de 29 zile iar ulterior această măsură a fost prelungită cu încă 30 de zile.
Se constată că faţă de el s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită în formă continuată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (2 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, reţinându-se că în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, lucrătorul vamal J.O. a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din alţi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moraviţa, poliţişti de frontieră din cadrul PTF Moraviţa, precum şi din mai multe persoane implicate în contrabanda cu ţigări, grup ce acţionează în mod organizat pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie şi contrabandă, în scopul obţinerii de beneficii materiale care, ulterior, se împart între membrii grupării infracţionale.
Susnumitul, în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal Moraviţa, s-a integrat în grupul infracţional organizat, aducându-şi contribuţia la realizarea obiectivelor cu caracter ilicit, urmărite de membrii grupului, respectiv: permiterea tranzitării graniţei de către persoanele ce transportă ţigări de contrabandă, primirea şi colectarea sumelor de bani remise ca mită de traficanţi, împărţirea foloaselor materiale realizate, precum şi asigurarea protecţiei traficanţilor de ţigări pe traseul de deplasare după ieşirea din vamă, până la depozitarea mărfii de contrabandă.
De asemenea, J.O. a acceptat ca împreună cu ceilalţi lucrători vamali să-şi încalce atribuţiile de serviciu privind supravegherea mărfurilor care tranzitează frontiera de stat a României, precum şi constatarea şi sancţionarea contravenţiilor şi a infracţiunilor comise în aceste împrejurări.
În aceeaşi perioadă, lucrătorul vamal J.O., prin acţiunile întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat la care a aderat, a primit, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, suma totală de aproximativ 500 Euro, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu ce-i revin potrivit calităţii deţinute, infracţiunea menţionată fiind compusă din următoarele acte materiale.
La data de 26 octombrie 2010, lucrătorul vamal J.O. zis „O." - din cadrul PTF Moraviţa a încasat bani de la traficanţii de ţigări pentru a le permite introducerea ilegală în ţară a ţigărilor de contrabandă, aspect ce rezultă din discuţia în contradictoriu purtată între lucrătorul vamal T.P. şi ofiţerul de poliţie F.R., în prezenţa investigatorului sub acoperire V.M.C., discuţie în care intervine, la un moment dat, J.O., confirmând afirmaţiile colegului său de tură T.P., potrivit cărora ar fi încasat bani de la traficanţii de ţigări în tura respectivă. Din discuţia la care s-a făcut referire anterior nu reiese cu certitudine cuantumul sumei primite ca mită de J.O.
La data de 03 noiembrie 2010, lucrătorul vamal J.O. a primit suma de 100 de euro de la colegul său D.F., bani pe care acesta din urmă îi primise, la rândul său, ca mită de la traficanţii de ţigări.
La aceeaşi dată, J.O. a primit de la traficantul de ţigări D.S., zis „S.", suma de 200 lei pentru a-i permite acestuia accesul în ţară cu ţigări de contrabandă, bani pe care i-a pus la dispoziţia colegilor săi, atât vameşi cât şi poliţişti, pentru a fi împărţiţi.
La aceeaşi dată, în jurul orei 18:44, lucrătorii vamali J.O. zis „O." şi D.F. împreună cu ofiţerul de poliţie F.R. au procedat la calcularea banilor primiţi ca mită de la traficanţii de ţigări în tura respectivă, banii încasaţi de J.O. şi D.F. fiind puşi la comun spre a fi împărţiţi între lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră.
Examinând cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpatul J.O., instanţa a apreciat că, deşi condiţiile de formă sunt îndeplinite în sensul că pentru infracţiunile pentru care este cercetat inculpatul legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani închisoare, cererea de liberare provizorie sub control judiciar nu este întemeiată, în raport de pericolul social şi gravitatea faptelor comise.
La aprecierea gradului de pericol concret pentru ordinea publică a faptelor săvârşite de inculpat s-a avut în vedere şi faptul că acestea sunt de natură să prejudicieze buna reputaţie a instituţiilor publice, precum şi încrederea în buna credinţă a celor desemnaţi să apere legea.
De asemenea, s-a ţinut cont de consecinţele faptelor comise în raport de obligaţiile poliţiştilor de frontieră şi lucrătorilor vamali care trebuie să asigure securitatea tuturor cetăţenilor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul J.O., solicitând admiterea acestuia astfel cum s-a reţinut în practicaua prezentei decizii.
Examinând recursul declarat de inculpat, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1601 C. proc. civ., în tot cursul procesului penal învinuitul sau inculpatul arestat poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
Potrivit art. 1602 din acelaşi cod, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor săvârşite din culpă, precum şi în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani şi nu există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Din examinarea actelor dosarului se constată că inculpatul J.O. este cercetat în stare de arest în dosarul nr. 269/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită în formă continuată prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (două acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003 reţinându-se că, în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, lucrătorul vamal J.O. a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din alţi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moraviţa, poliţişti de frontieră din cadrul P.T.F. Moraviţa, precum şi din mai multe persoane implicate în contrabanda cu ţigări, grup ce acţionează în mod organizat pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie şi contrabandă, în scopul obţinerii de beneficii materiale care, ulterior, se împart între membrii grupării infracţionale.
Arestarea preventivă a inculpatului s-a dispus prin încheierea pronunţată în Camera de Consiliu din data de 9 februarie 2011 de Curtea de Apel Bucureşti, fiind ulterior prelungită cu încă 30 de zile.
Referitor la cererea de liberare provizorie sub control judiciar se constată că ea a fost în mod justificat respinsă de prima instanţă, existând riscul, în sensul art. 1602 alin. (2) C. proc. civ., ca, în cazul eliberării, să fie tulburată ordinea publică şi chiar să fie împiedicată buna desfăşurare a cercetării penale.
De asemenea, sunt de luat în considerare şi celelalte argumente avute în vedere de prima instanţă la respingerea cererii, respectiv perioada îndelungată a activităţii infracţionale, faptul că activitatea infracţională desfăşurată de lucrătorii vamali şi de poliţiştii de frontieră puşi sub învinuire constituia un mod de viaţă, iar exercitarea actelor materiale de luare de mită reprezenta singura lor preocupare, pe timpul serviciului.
Pe de altă parte, la aprecierea gradului de pericol concret pentru ordinea publică a faptelor săvârşite trebuie avut în vedere atât faptul că acestea pot prejudicia încrederea în instituţiile statului, cât şi consecinţele acestor fapte în sensul că, inculpaţii sunt, teoretic, responsabili de securitatea cetăţenilor prin efectuarea controlului specific de frontieră asupra persoanelor şi mărfurilor şi constatarea eventualelor fapte penale sau contravenţii, cu aplicarea măsurilor corespunzătoare.
Faţă de considerentele arătate, constatând nefondate criticile formulate de recurent, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. civ., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul J.O., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul J.O. împotriva încheierii penale nr. 86/PI din 22 martie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 370/59/2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 225 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1434/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1437/2011. Penal. Revocarea măsurii... → |
|---|
