ICCJ. Decizia nr. 1934/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1934/2011
Dosar nr. 3882/1/2010
Şedinţa publică din 11 mai 2011
Asupra recursului penal de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 28 aprilie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 3777/109/2010 s-a dispus, printre altele, menţinerea stării de arest a inculpatului E.F.V.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul E.F.V., solicitând casarea şi, în cadrul rejudecării, revocarea măsurii arestării preventive.
S-a invocat existenţa unui dubiu în ceea ce priveşte comiterea faptei de către inculpat, aplicarea de către instanţa de fond a unei pedepse orientată spre minim dar şi faptul că nu există riscul influenţării martorilor de către inculpat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând recursul prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 160b alin. (3) C. proc. pen., când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.
În cauza dedusă judecăţii, instanţa de apel, investită cu judecarea apelului declarat de inculpatul E.F.V., a constatat, în mod corect, că temeiurile de fapt şi de drept [art. 148 lit. f) C. proc. pen.] se menţin în continuare, impunând privarea de libertate a inculpatului.
Rezultă, din actele cauzei, că prin sentinţa penală nr. 2/MF din 17 martie 2011, pronunţată de Tribunalul Argeş s-a dispus condamnarea inculpatului E.F.V. la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de viol prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., constând în aceea că în data de 26 septembrie 2010, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, prin constrângere, a încercat să întreţină raporturi sexuale cu victima P.M.R., în vârstă de 13 ani.
Corelând împrejurările comiterii pretinsei fapte - agresiunea sexuală fiind exercitată împotriva unui minor - cu pronunţarea unei hotărâri de condamnare – în primă instanţă – Înalta Curte apreciază că există temeiurile cerute de lege, pentru menţinerea, în continuare a stării de arest a inculpatului.
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul E.F.V., împotriva încheierii de şedinţă din 28 aprilie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul E.F.V. împotriva încheierii din 28 aprilie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 3777/109/2010.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1932/2011. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 195/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
