ICCJ. Decizia nr. 211/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 211/2011

Dosar nr. 1531/117/2010

Şedinţa publică din 24 ianuarie 2011

Asupra recursului penal de faţă,

Tribunalul Cluj prin sentinţa penală nr. 234 din 25 mai 2010, a condamnat pe inculpaţii:

- C.D.B., fiul lui D. şi M., la următoarele pedepse:

- 1 an şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen.

- 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 5 luni închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

- M.G.B., fiul lui G. şi A., la pedeapsa de:

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

- F.A., fiul lui M. şi D.M., la următoarele pedepse:

- 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de introducere in ţară fără drept de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.

- 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art. 53 pct. 2 lit. a), art. 64 lit. a) teza a II-a, art. 65 şi art. 66 C. pen. s-a interzis inculpatului pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice.

În temeiul art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului C.D.B. pe un termen de încercare de 5 ani şi 5 luni, stabilit conform art. 86² C. pen., supravegherea urmând a fi încredinţată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

În temeiul art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaţilor M.G. şi F.A. pe câte un termen de încercare compus din 2 ani plus cuantumul pedepsei aplicate fiecărui inculpat, conform art. 86² C. pen. supravegherea urmând a fî încredinţată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş.

În temeiul art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpaţii C.D.B., M.G. şi F.A. se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- se vor prezenta la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj respectiv Tribunalul Mureş;

- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă;

În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpaţilor asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 86⁴ C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor C.D.B., M.G. şi F.A., arestaţi preventiv în Penitenciarul Gherla, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor C.D.B., M.G. şi F.A., timpul reţinerii şi al arestării preventive începând cu data de 07 noiembrie 2009 şi până lăzi.

A fost condamnat inculpatul B.M., fiul lui I. şi M., la următoarele pedepse:

- 1 an şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.

- 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 5 luni închisoare.

În temeiul art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 118 din 09 iunie 2008 a Judecătoriei Huedin, definitivă la data de 20 iunie 2007 prin neapelare şi adaugă la această pedeapsă, pedeapsa de 1 an şi 5 luni închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de:

- 3 ani şi 3 luni închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului B.M.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.M., timpul reţinerii şi al arestării preventive începând cu data de 07 noiembrie 2009 şi până la zi.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea specială a cantităţii de 43,1 gr. rezină de cannabis, rămasă în urma analizelor de laborator şi aflată în prezent în Camera de corpuri delicte a I.G.P.R.

În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus distrugerea cantităţii de 43,1 gr. rezină de cannabis.

În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.D.B. a sumei de 255 RON şi de la inculpatul B.M. a sumei de 980 RON, sume obţinute în urma valorificării drogurilor de risc.

În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii C.D.B., M.G. şi F.A. la plata a câte 1000 RON fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului şi pe inculpatul B.M. la plata sumei de 1300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 300 lei onorariu apărător desemnat din oficiu va fi avansată din fondul special al M.J., Baroului Cluj- d-nei av. D.D.C.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul cu nr. 186/D/P/2009 al M.P. - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaţilor C.D.B., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.M., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., M.G.B, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi F.A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), introducere în ţară fără drept de droguri de risc, prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 art. 33 lit. a) C. pen.

În esenţă, prin actul de sesizare al instanţei de judecată s-a reţinut că, în cursul anului 2009 inculpatul C.B.D., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a achiziţionat de la diverse persoane cantitatea de aproximativ 10 gr cannabis şi de aproximativ 45 gr. rezină de canabis, droguri pe care parţial le-a folosit pentru consumul propriu iar restul l-a oferit gratuit sau contracost martorilor C.A.L., C.O.Ş., G.A.C., I.P., C.A., P.A.D., I.C., C.E., C.F.A., B.M., L.C., A.A.H.A.M. Inculpatul C.D.B. avea o relaţie de amiciţie cu inculpatul B.M., acesta din urmă oferindu-i în mod repetat ţigări confecţionate artizanal, care conţineau haşiş, deseori consumate împreună, şi vânzându-i în mod repetat aproximativ 6-7 gr haşiş cu 30-40 lei/gr. S-a mai arătat că inculpatul B.M. a oferit gratuit sau contracost, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, rezină de cannabis martorilor B.R.I., I.C.I. şi C.F. În sarcina inculpatului F.A. şi M.G. s-a reţinut prin actul de sesizare că în toamna anului 2009, în timp ce se aflau în Spania, au achiziţionat circa 60 gr haşiş (10 „bile") pe care, la întoarcerea în ţară din luna noiembrie 2009, inculpatul F. le-a înghiţit fiind eliminate ulterior pe cale naturală. Parte din acestea (2 „bile") cei doi inculpaţi le-au consumat împreună în localitatea de domiciliu Tg. Mureş iar restul le-au transportat în localitatea Cluj-Napoca, la data de 7 noiembrie 2009, ocazie cu care au fost depistaţi de organele de poliţie.

Inculpaţii audiaţi au recunoscut învinuirea adusă atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată.

Inculpatul C.D.B. şi inculpatul B.M. au locuit în cursul anului 2009 pe raza localităţii Cluj-Napoca, având o relaţie de amiciţie. De asemenea, inculpatul B.M. îl cunoştea şi pe inculpatul M.G.B., care locuieşte în localitatea Tg. Mureş la fel ca şi inculpatul F.A., aceştia din urmă cunoscându-se însă în Spania în toamna anului 2009.

În virtutea relaţiei de amiciţie existente, în cursul anului 2009 inculpatul B.M. i-a remis în mod repetat inculpatului C.D.B. haşiş, uneori gratuit iar alteori contracost, cu 30-40 lei/gr. În repetate rânduri cei doi, uneori alături şi de alte persoane, au consumat împreună ţigări confecţionate artizanal în care au incorporat o parte din haşişul oferit de inculpatul B.M. inculpatului C.D.B. Cealaltă parte din acest haşiş precum şi cannabis procurat de la diverse persoane, inculpatul C.D.B. a oferit-o cu titlu gratuit sau contracost către martorii C.A.L., C.O.Ş., G.A.C., I.P., C.A., P.A.D., I.C., C.E., C.F.A., B.M., L.C., A.A.H.A.M.

Astfel, din declaraţia martorei C.A. (f. 91), a rezultat că în vara anului 2009, în timp ce se afla în localul R. din Cluj-Napoca, a cumpărat de la inculpatul C.D.B. o bucată de haşiş cu suma de 50 lei şi că, în aceeaşi perioadă a mai consumat astfel de substanţe la domiciliul inculpatului C.D., de faţă fiind şi martora B.L. căreia inculpatul C. i-a oferit să consume din ţigara cu haşiş, aceasta refuzând.

Din declaraţia martorei C.A.L. (f. 92), a rezultat că în cursul anului 2009, în repetate rânduri a primit gratuit de la inculpatul C.D.B. rezină de cannabis, substanţă incorporată în ţigări confecţionate artizanal şi pe care a consumat-o împreună cu inculpaţii C. şi B.

Din declaraţia martorei G.A.C. (f. 93) a rezultat că în vara anului 2003, de 2-3 ori, în timp ce se afla în localul J. din localitatea Cluj-Napoca, inculpatul C.D.B. i-a oferit ţigări care conţineau plante halucinogene iar din declaraţia martorului P.A.D. (f. 94) rezultă că în aceeaşi perioadă, inculpatul C.D.B. i-a oferit o ţigară confecţionată artizanal, conţinând haşiş, pe care a fumat-o împreună cu inculpatul C. şi martorul M.S.

Martorul I.C. (f. 95) a arătat că în vara anului 2009 în localul R. din localitatea Cluj-Napoca, inculpaţii C. şi B. i-au oferit în repetate rânduri haşiş, substanţă incorporată în ţigări confecţionate artizanal şi pe care le-au consumat împreună.

Martorul B.R.I. (f. 96) a arătat că în vara anului 2009 a primit în mod repetat de la inculpatul B.M. ţigări cu haşiş pe care uneori le consuma împreună cu acesta şi cu inculpatul C.D.B. sau alte persoane. De regulă, haşişul îl primea gratuit însă în schimbul oferirii acestor substanţe, martorul mai achita consumaţia sa şi a inculpatului B. din diverse localuri sau nu mai solicita restituirea sumelor împrumutate inculpatului.

Din declaraţia martorului C.E.M. (f. 97) a rezultat că a primit gratuit în vara anului 2009 de la inculpatul C.D.B. o ţigară cu haşiş, pe care a consumat-o împreună cu acesta şi încă o persoană necunoscută. Martora C.F.A. (f. 98) audiată în faţa instanţei de judecată a arătat că în vara anului 2009 a consumat împreună cu inculpaţii C. şi B., ţigări cu haşiş, oferite de către inculpatul C. Din spusele martorei, haşişul aparţinea inculpatului B. iar după ce acesta era incorporat în ţigări confecţionate artizanal de către inculpatul C., fumau împreună.

Martorul C.O.Ş. (f. 157) a arătat că a cumpărat de la inculpatul C.D., în vara anului 2009, 1-2 gr. haşiş cu suma de 50 lei respectiv 30 lei.

Din declaraţia martorei L.C. (f. 159) a rezultat că a primit de la inculpatul C.D.B., o dată gratuit şi o dată contra a 70 lei cannabis şi rezină de cannabis.

Declaraţiile martorilor se coroborează şi cu declaraţiile inculpaţilor C.D.B. şi B.M. de recunoaştere a învinuirii aduse, atât cu privire la comiterea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cât şi de deţinere de droguri fără drept pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. De reţinut că deşi martorii G.A.C. şi B.M. au susţinut în faţa instanţei de judecată că substanţele oferite de către inculpatul C.D.B. în cursul anului 2009 ar fi fost plante etnobotanice, legale la acel moment, aceste susţineri sunt contrazise de chiar declaraţiile inculpatului C.D.B. care în faza de urmărire penală a arătat că substanţa oferită şi acestor martori a fost haşiş.

În luna octombrie 2009 inculpatul F.A. s-a deplasat în Spania unde l-a cunoscut pe inculpatul M.G.B., ambii fiind din localitatea Tg. Mureş.

Înainte de a reveni în ţară, în luna noiembrie 2009, inculpaţii F.A. şi M.G. au achiziţionat de la o persoană necunoscută cantitatea de aproximativ 60 gr. haşiş (10 „bile") din care o mică parte au consumat împreună în Spania iar restul a fost înghiţită de inculpatul F.A. înainte de plecarea din Spania şi eliminată pe cale naturală după revenirea sa în Tg. Mureş. Aproximativ 2 bile din cele introduse, în modalitatea descrisă mai sus, în ţară, au fost împărţite între cei doi inculpaţi, restul bilelor de haşiş fiind ascunse de către inculpatul F.A. la ghena de gunoi din apropierea imobilului în care aceste locuieşte. Din cele două bile, o parte au consumat-o inculpaţii F. şi M., împreună cu persoane neidentifîcate, iar cealaltă parte, de aproximativ 9 gr., a fost remisă de inculpatul M.G.B., la data de 3 noiembrie 2009, inculpatului B.M., în timp ce se aflau în locuinţa inculpatului C.D.B. din localitatea Floreşti, judeţul Cluj. Cu această ocazie inculpatul C. a aflat că un prieten de-al inculpatului M.G.B. -inculpatul F.A. - mai deţine astfel de substanţe interzise, astfel că, la un interval de câteva zile, inculpatul C. i-a cerut inculpatului B. să intermedieze obţinerea de astfel de substanţe de la inculpatul F.

În acest sens, inculpatul B.M. a luat legătura telefonic cu inculpatul M.G. iar acesta din urmă, împreună cu inculpatul F.A., la data de 7 noiembrie 2009 s-au deplasat la Cluj-Napoca având asupra lor restul din cantitatea de haşiş adusă din Spania, de aproximativ 4 gr.

Inculpaţii M.G. şi F.A. s-au deplasat în Cluj-Napoca cu autoturismul aparţinând martorului R.M., condus de acesta din urmă până în zona magazinului S.

Inculpaţii M. şi F. au lăsat cantitatea de haşiş adusă din Tg. Mureş în maşina aparţinând martorului şi au intrat în incinta magazinului S. unde s-au întâlnit cu inculpatul B.M., după care au fost interpelaţi de lucrători din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca.

Inculpaţii i-au condus pe lucrătorii din cadrul B.C.C.O. la autoturismul aflat în parcare şi în interiorul căruia s-au găsit substanţele interzise.

În drept, faptele inculpaţilor, astfel cum au fost descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 16 din Legea nr. 143/2000 pentru inculpatul C.D.B.; ale infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) pentru inculpatul M.G.B.; ale infracţiunilor de introducere in ţară fără drept de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) Legea nr. 143/2000, de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru inculpatul F.A. respectiv ale infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. a) C. pen. şi de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. a) C. pen., pentru inculpatul B.M.

La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaţilor, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, limitele legale de pedeapsă precum şi reţinerea dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 faţă de inculpatul C.D.B., caracterul continuat al infracţiunii reţinute şi numărul actelor materiale, consecinţele faptelor comise şi foloasele obţinute în urma desfăşurării activităţilor de trafic de droguri (şi doar în cazul inculpaţilor C. şi B.), atitudinea procesuală adoptată de către toţi inculpaţii, de recunoaştere şi regret a faptelor precum şi împrejurarea că inculpaţii se află la prima confruntare cu legea penală (cu excepţia inculpatului B.M., acesta săvârşind faptele din prezenta cauză în condiţiile recidivei postcondamnatorii prev. de art. 37 lit. a) C. pen.). Faţă de aceste din urmă împrejurări, în favoarea inculpaţilor C., M. şi F. instanţa de judecată a reţinut circumstanţe atenuante prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. iar în favoarea inculpatului Bătinaş, cea prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen.

Astfel, o pedeapsă de 1 an şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. şi o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., aplicate inculpatului C.D.B., instanţa de judecată a apreciat că sunt pedepse date cu respectarea criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi în măsură să asigure scopul pedepsei, prev. de art. 52 C. pen.

Constatând că infracţiunile comise de către inculpaţii C.D.B., F.A. şi B.M. sunt comise în concurs real, în temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., instanţa a contopit pedepsele aplicate inculpaţilor în pedeapsa cea mai grea din cele aplicate, respectiv de 1 an şi 5 luni închisoare inculpatului C.D.B., de 3 ani închisoare inculpatului F.A. şi de 1 an şi 5 luni închisoare pentru inculpatul B.M.

În temeiul art. 71 C. pen. instanţa a interzis inculpaţilor drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., iar în baza art 3 alin. (1) din Legea 143/2000, art. 53 pct. 2 lit. a), art. 64 lit. a) teza a II-a, art. 65 şi art. 66 C. pen., având în vedere că durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului F.A. este mai mare de 2 ani, instanţa a interzis acestuia pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, ca pedeapsă complementară.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor C.D.B., M.G.B. şi F.A., având în vedere că inculpaţii sunt la prima confruntare cu legea penală precum şi celelalte circumstanţe personale ale acestora, instanţa de judecată a apreciat că starea de arest preventiv în s-au aflat pe parcursul judecăţii pe fond şi pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru aceştia, în vederea prevenirii de noi infracţiuni, chiar şi fără executare în regim de penitenciar. Faţă de acestea, constatând totodată că sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prev. de art. 86¹ lit. a) şi b) C. pen. instanţa de judecată a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului C.D.B. pe un termen de încercare de 5 ani şi 5 luni, stabilit conform art. 86² C. pen., supravegherea urmând a fi încredinţată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj precum şi a pedepselor aplicate inculpaţilor M.G. şi F.A. pe câte un termen de încercare compus din 2 ani plus cuantumul pedepsei aplicate fiecărui inculpat, conform art. 86² C. pen., supravegherea urmând a fi încredinţată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş. La stabilirea termenului de încercare pentru fiecare inculpat instanţa de judecată a avut în vedere în special starea de fapt reţinută în raport de fiecare dintre aceştia precum şi amploarea activităţii infracţionale.

Pe durata termenului de încercare, inculpaţii C.D.B., M.G. şi F.A. se vor supune măsurilor de supraveghere, conform art. 86³ C. pen.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., instanţa a atras atenţia inculpaţilor asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 86⁴ C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, instanţa a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. instanţa de judecată a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor C.D.B., M.G. şi F.A., arestaţi preventiv în Penitenciarul Gherla, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) instanţa a dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor C.D.B., M.G. şi F.A., timpul reţinerii şi al arestării preventive începând cu data de 07 noiembrie 2009 şi până lăzi.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 instanţa a dispus confiscarea specială a cantităţii de 43,1 gr. rezină de cannabis, rămasă în urma analizelor de laborator şi aflată în prezent în Camera de corpuri delicte a I.G.P.R.

În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 instanţa a dispus distrugerea cantităţii de 43,1 gr. rezină de cannabis.

În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000 instanţa a dispus confiscarea de la inculpatul C.D.B. a sumei de 255 RON şi de la inculpatul B.M. a sumei de 980 RON, sume obţinute în urma valorificării drogurilor de risc, cuantum rezultat în urma probatoriului administrat.

În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen. instanţa a obligat pe inculpaţii C.D.B., M.G. şi F.A. la plata a câte 1000 RON fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului şi pe inculpatul B.M. la plata sumei de 1300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 300 lei onorariu apărător desemnat din oficiu a fost avansată din fondul special al M.J., Baroului Cluj - d-nei av. D.D.C.

Împotriva soluţiei instanţei de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii C.D.B. şi B.M.

Prin motivele scrise şi orale Parchetul a solicitat admiterea căii de atac promovate şi în principal schimbarea modalităţii de executare a pedepselor rezultante pentru inculpaţii C.D.B., M.G.B. şi F.A. în sensul dispunerii privării de libertate a acestora, iar în subsidiar, majorarea cuantumului sancţiunilor aplicate aceloraşi inculpaţi, ca efect al înlăturării circumstanţelor atenuante eronat reţinute în favoarea lor, cu menţinerea dispoziţiilor art. 86¹ şi următoarele C. pen. privind suspendarea executării sub supraveghere.

Prin apelul său, inculpatul C.D.B. a solicitat schimbarea modalităţii de executare a pedepsei din suspendare sub supraveghere reglementată de art. 86¹ C. pen. în suspendarea condiţionată a acesteia prev.de art. 81 C. pen., învederând în apărarea sa că nu posedă antecedente penale, a denunţat şi facilitat identificarea a încă trei persoane, traficanţi de droguri, de către organele de urmărire penală, astfel că există toate argumentele că reeducarea sa este posibilă şi fără privare de libertate sau o sancţiune mai aspră.

Inculpatul B.M. prin apelul declarat a apreciat că se impune acordarea unei mai mari eficiente circumstanţelor atenuante vizate de art. 74 C. pen. cărora să li se dea un mai larg efect, cu consecinţa reducerii substanţiale a pedepsei rezultante, având în vedere că deşi a mai fost confruntat cu legea penală, acea condamnare nu are legătură cu infracţiunea de trafic de droguri şi atât atunci cât şi în prezent a avut o atitudine sinceră şi de cooperare cu organele judiciare, ceea ce justifică o asemenea solicitare.

Curtea de Apel examinând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:

Cu privire la apelul Parchetului:

Tribunalul Cluj a administrat materialul probator indicat în rechizitoriul parchetului, pe baza căruia a reţinut judicios starea de fapt, vinovăţia inculpaţilor, elementele constitutive ale infracţiunilor şi încadrarea juridică a acestora.

Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancţiunii, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Sub aspectul individualizării pedepselor în speţă, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanţele reale ale săvârşirii lor, dar şi de circumstanţele personale ale inculpaţilor C.D.B., M.G.B. şi F.A., care au avut o atitudine sinceră cu privire la faptele comise, nu posedă antecedente penale, aşa cum rezultă din fişele de cazier, au colaborat cu organele judiciare.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată şi pusă în executare, intensitatea şi generalitatea dezaprobării morale a faptei şi făptuitorului, condiţionează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privaţiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracţiunii şi gradul de vinovăţie a făptuitorului.

Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise şi în C. pen. român, art. 52 alin. (1) - potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni".

La individualizarea tratamentului penal, instanţa de apel trebuie să efectueze o corectă analiză şi evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cât şi a împrejurărilor săvârşirii faptelor, în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Pentru determinarea gradului de pericol social se ţine cont de două etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi în prezenţa unei infracţiuni. Apoi, se valorifică acest grad ţinându-se cont de o scară de valori personală a fiecărui judecător.

Orice sancţiune produce efecte diferite asupra fiecărui inculpat în parte, în funcţie de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.

Dar, fireşte, în lumina criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), gravitatea concretă a unei activităţi infracţionale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat şi cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei şi făptuitorilor.

În cauză, Tribunalul Cluj printr-o aplicare şi corelare judicioasă a prevederilor art. 74 lit. a) şi c) C. pen., i-a condamnat pe inculpaţi la pedepse care se situează sub minimul special prevăzut de lege, sancţiuni apreciate de către instanţa de apel ca adecvate pericolului social concret al faptelor şi făptuitorilor.

Aplicarea unor pedepse în regim de detenţie pentru inculpaţii C., M. şi F., sau înlăturarea circumstanţelor atenuante recunoscute în favoarea lor de către prima instanţă, operaţiune ce ar determina sancţiuni mai aspre, relevă caracterul inadecvat al unor asemenea pedepse, ce ar genera serioase rezerve în legătură cu posibilităţile reale a scopului preventiv şi educativ prevăzut de lege.

Examinarea probelor administrate confirmă justeţea concluziei instanţei de fond relativ la existenta infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi deţinerea lor pentru consum propriu sau introducerea în ţară fără drept de droguri de risc (pentru inculpatul F.A.), a contextului în care faptele au fost comise, urmările produse, sumele de bani obţinute în urma valorificării drogurilor.

În egală măsură însă, analiza actelor şi lucrărilor dosarului relevă o suită întreagă de alte aspecte a căror justă cuantificare, este în măsură să orienteze instanţa de apel în menţinerea unei modalităţi de executare a pedepselor neprivative de libertate faţă de inculpaţi, aceea a suspendării executării sancţiunii sub supraveghere conform art. 86¹ C. pen.

Astfel, în privinţa inculpatului C.D.B. nu se poate ignora că acesta în vârstă de 23 de ani la data comiterii infracţiunilor, este încadrat în muncă şi nu posedă antecedente penale.

În favoarea sa, a fost reţinută de către instanţa de fond aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, acesta în faza de urmărire penală contribuind la facilitarea identificării şi trimiterii în judecată a altor persoane traficanţi şi consumatori de droguri.

De asemenea, actele din dosarul instanţei de apel atestă că cel în cauză are o situaţie familială complexă, părinţii au divorţat şi întrucât tatăl său decedând de curând, a rămas în grija mamei şi a bunicilor paterni de care este foarte ataşat. La fila 76 dos. Curte, s-a depus o caracterizare extrajudiciară a inculpatului C., din partea profesoarei pensionare G.E., "care atestă că acesta este o persoană inteligentă cu reale aptitudini de receptare şi înţelegere a noului, un tânăr respectuos cu cei din jurul său, o fire modestă, un bun coleg, sociabil, cu veritabile calităţi intelectuale". De asemenea, în favoarea inculpatului C., s-a depus o recomandare din partea numitului D.C., fostul patron de la firma SC D.O., care îl descrie "ca pe o persoană comunicativă şi care îşi îndeplinea îndatoririle de serviciu cu seriozitate". Nu în ultimul rând, la fila 78 s-a depus o caracterizare a aceluiaşi inculpat de la firma SC L. SRL Cluj-Napoca, unitate unde apelantul îşi desfăşoară activitatea în prezent şi care relevă despre acesta că este "harnic, punctual, dă dovadă de interes pentru munca prestată, nefiind nevoie de indicaţii pentru a i se spune ce are de făcut. Este atent cu mama lui şi nevoile acesteia, s-a remarcat prin cuvintele de laudă aduse ei, chiar dacă a trecut prin momente dificile. Dă dovadă de o atitudine pozitivă, integrându-se în colectiv, este un angajat pe care şi l-ar dori orice firmă". în acelaşi sens declară la fila 79 dos.apel, despre inculpat şi prof. B.L. Se reţine că a traficat şi a deţinut pentru consum propriu cantitatea de 55 gr. haşiş, activitatea infracţională fiind desfăşurată în perioada iulie-noiembrie 2009.

În privinţa inculpatului M.G.B., prima instanţă a reţinut circumstanţele atenuante vizate de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., ca de altfel în privinţa tuturor făptuitorilor din prezenta speţă.

La dozarea şi individualizarea pedepselor cât şi a modalităţii de executare a acestora, instanţele trebuie să ţină seama de cantităţile de droguri traficate, urmările produse, sumele de bani obţinute în urma valorificării acestora, perioada de timp în care s-a derulat activitatea infracţională, caracterul continuat sau nu, al infracţiunii.

Probele dosarului nu evidenţiază că inculpaţii C., M. şi F. s-au ocupat în mod organizat, vreme îndelungată de săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri, ele atestând din contră, că faptele din prezenta cauză au un caracter accidental, ţinând de anturajul negativ al inculpaţilor, de vârsta tânără a acestora, ce demonstrează lipsa experienţei de viaţă şi nereprezentarea consecinţelor nocive ce pot surveni pentru viaţa şi libertatea lor, în cazul antrenării acestora în asemenea grupuri infracţionale.

Infracţiunile de trafic de droguri de risc şi deţinerea de asemenea substanţe pentru consum propriu, au fost comise pe o perioadă de 5 luni, având un caracter continuat. Obiectul infracţiunii de trafic de droguri l-a constituit cantitatea de 60 gr. haşiş.

În cauză, analiza obiectivă a probelor administrate, pune în evidenţă caracterul just al sancţiunilor aplicate dar mai ales al modalităţii de executare a acestora, Tribunalul acordând cuvenita semnificaţie unor împrejurări ale dosarului, respectiv că inculpaţii C., F., M. nu posedă antecedente penale, au manifestat deplină sinceritate, inculpatul C.B. este încadrat în muncă şi pozitiv caracterizat de unitatea unde îşi desfăşoară activitatea, astfel că privarea lor de libertate la prima încălcare a legii penale ar avea consecinţe extrem de nefavorabile, greu de evaluat, faţă de circumstanţele reale ale faptelor şi raportat la cele personale ale inculpaţilor.

În sfârşit, ţinând seama şi de intervalul de timp însumând un an de la comiterea faptelor şi până la soluţionarea apelului, există suficiente temeiuri pentru a se considera că scopul pedepselor poate fi atins şi în condiţiile suspendării sub supraveghere a executării acestora, nefiind necesară privarea de libertate a celor trei inculpaţi sau majorarea sancţiunilor şi menţinerea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen.

Aşadar, sub acest aspect, s-a reţinut că apelul parchetului nu este fondat.

Calea de atac promovată de D.I.I.C.O.T. este însă întemeiată sub un alt aspect, şi anume sub acela al sumelor obţinute în urma valorificării drogurilor, cuantum ce trebuie confiscat conform art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000.

În privinţa inculpatului C.D.B., Tribunalul Cluj a dispus confiscarea sumei de 255 lei, ca fiind obţinută în urma valorificării drogurilor de risc.

Probele dosarului reliefează că această sumă a fost eronat stabilită deoarece se impunea şi confiscarea banilor obţinuţi de inculpatul C. în urma vânzării drogurilor de risc către colaboratorul autorizat sub numele de cod C.D., care a cumpărat de la inculpat următoarele cantităţi de droguri: la data de 31 iulie 2009 cantitatea de 1,9 gr.haşiş cu suma de 120 lei; la data de 3 august 2009 cantitatea de 2 gr.cannabis cu suma de 120 lei; la data de 6 august 2009 cantitatea de 1 gr. haşiş cu suma de 120 lei. De asemenea, la data de 5 noiembrie 2009 colaboratorul autorizat sub numele de cod V.M. a cumpărat de la inculpatul C. cantitatea de 0,7 gr. haşiş cu suma de 60 lei.

În aceste condiţii, cuantumul ce trebuia să facă obiectul confiscării de la inculpatul C. o reprezintă suma de 675 lei obţinută prin adiţionarea a 420 lei (vânzări de droguri către colaboratorii autorizaţi şi care nu au fost avute în vedere de Tribunalul Cluj), alături de suma de 255 lei cu privire la care s-a pronunţat măsura de siguranţă de către instanţa de fond.

Aşa fiind, s-a admis ca fondat în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, împotriva sentinţei penale nr. 234 din 25 mai 2010 a Tribunalului Cluj, pe care a desfiinţat-o numai cu privire la omisiunea confiscării si a sumei de 420 lei de la inculpatul C.D.B.

Judecând cauza în aceste limite:

În baza art. 17 alin. (3) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.D.B. a sumei totale de 675 lei, suma obţinută in urma valorificării drogurilor de risc de către acesta.

Cu privire la apelurile declarate de către inculpaţii B.M. şi C.D.B., Curtea de Apel, examinând modul în care instanţa de fond a efectuat individualizarea pedepselor aplicate apelanţilor, constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea sancţiunilor, atât în ceea ce priveşte cuantumul, cât şi modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), evidenţiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanţelor reale efective, dar şi a circumstanţelor personale ale inculpaţilor, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât şi a celor care vizează strict persoana acestora, aprecierea fiind făcută fără o preeminenţă a vreunuia din criteriile arătate, precum şi consecinţele pedepsei şi a modalităţii de executare, prin prisma funcţiilor unor asemenea sancţiuni (privativă de libertate pentru inculpatul B. şi prin suspendare sub supraveghere pentru inculpatul C.).

Cuantumul sancţiunilor cât şi modalităţile de executare a acestora pentru inculpaţii C. şi B. nu se impune a fi redus faţă de gravitatea faptelor comise, consecinţele acestora, rezonanţa în comunitate şi a reacţiei pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, faţă de săvârşirea unor asemenea infracţiuni.

Mai mult, pentru inculpatul B. care a comis faptele din prezentul dosar în stare de recidivă postcondamnatorie, se impune menţinerea cuantumului pedepsei aplicat de prima instanţă, prin privare de libertate, deoarece se apreciază în mod judicios că acesta este singurul în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ şi de exemplaritate ale pedepsei, dându-i posibilitatea îndreptării atitudinii faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea sa viitoare pozitivă, conform art. 52 C. pen.

În privinţa inculpatului C., menţinerea modalităţii de executare a pedepsei prin suspendare sub supraveghere, este bine aleasă şi în deplin acord cu dispoziţiile art. 1 C. pen., ce prevăd că „legea penală apără persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, precum şi întreaga ordine de drept".

Nu în ultimul rând, respectarea de către inculpat a măsurilor de supraveghere pe durata termenului de încercare va contribui la conştientizarea de către acesta pe viitor, a consecinţelor implicării sale în activităţi cu caracter infracţional.

Pentru motivele ce preced, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de către inculpaţii B. şi C. împotriva aceleiaşi hotărâri, conform art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Împotriva Deciziei penale nr. 135/ A din 18 octombrie 2010 a Curţii de Apel Cluj, în termen legal, s-a exercitat calea de atac ordinară a recursului doar de către inculpatul C.B.D.

Singura solicitare din partea sa, în ultima cale de atac ordinară ce i-a fost pusă la dispoziţie, a vizat doleanţa de a se face aplicarea dispoziţiile art. 81 C. pen. faţă de acesta.

Practic recurentul reia motivul de apel, de data aceasta însă îmbrăcat în forma unui caz de casare - pct. 14 al art. 385⁹ C. proc. pen.

Inculpatul C.D.B. a solicitat schimbarea modalităţii de executare a pedepsei din suspendare sub supraveghere reglementată de art. 86 C. pen. în suspendarea condiţionată a acesteia prev.de art. 81 C. pen., învederând în apărarea sa că nu posedă antecedente penale, este un tânăr respectuos, a denunţat şi facilitat identificarea a încă trei persoane, traficanţi de droguri, de către organele de urmărire penală, astfel că există toate argumentele că reeducarea sa este posibilă şi fără privare de libertate sau o sancţiune mai aspră.

Instanţa de recurs, examinând singurul recurs declarat, prin prisma cazului de casare invocat, cu abordarea şi a cazurilor de casare examinabile din oficiu, ajunge la următoarele constatări:

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fîe rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise şi în C. pen. român, art. 52 alin. (1), potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni".

În privinţa inculpatului C.D.B. nu se poate ignora că acesta în vârstă de 23 de ani la data comiterii infracţiunilor, este încadrat în muncă şi nu posedă antecedente penale.

În favoarea sa a fost reţinută de către instanţa de fond aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, acesta în faza de urmărire penală contribuind la facilitarea identificării şi trimiterii în judecată a altor persoane traficanţi şi consumatori de droguri.

De asemenea, actele din dosar atestă că cel în cauză are o situaţie familială complexă, părinţii au divorţat şi întrucât tatăl său decedând de curând, a rămas în grija mamei şi a bunicilor paterni de care este foarte ataşat.

S-a depus o caracterizare extrajudiciară a inculpatului C., din partea profesoarei pensionare G.E., "care atestă că acesta este o persoană inteligentă cu reale aptitudini de receptare şi înţelegere a noului, un tânăr respectuos cu cei din jurul său, o fire modestă, un bun coleg, sociabil, cu veritabile calităţi intelectuale". De asemenea, în favoarea inculpatului C., s-a depus o recomandare din partea numitului D.C., fostul patron de la firma SC D.O., care îl descrie "ca pe o persoană comunicativă şi care îşi îndeplinea îndatoririle de serviciu cu seriozitate". Nu în ultimul rând, la fila 78 s-a depus o caracterizare a aceluiaşi inculpat de la firma SC L. SRL Cluj-Napoca şi care relevă despre acesta că este "harnic, punctual, dă dovadă de interes pentru munca prestată, nefîind nevoie de indicaţii pentru a i se spune ce are de făcut. Este atent cu mama lui şi nevoile acesteia, s-a remarcat prin cuvintele de laudă aduse ei, chiar dacă a trecut prin momente dificile. Dă dovadă de o atitudine pozitivă, integrându-se în colectiv, este un angajat pe care şi l-ar dori orice firmă".

Atingerea dublului scop preventiv şi educativ al pedepsei, este esenţial condiţionată de caracterul adecvat al acesteia, revenind, în mod obiectiv, instanţei judecătoreşti datoria asigurării unui real echilibru între gravitatea faptei şi periculozitatea socială a infractorului, pe de o parte, şi durata sancţiunii şi natura sa (privativă sau nu de libertate), pe de altă parte. Mijloacele ce permit realizarea acestui obiectiv sunt reprezentate de criteriile de individualizare expres indicate în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), iar orice altă abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire şi aplicare a sancţiunii afectează temeinicia şi legalitatea hotărârilor judecătoreşti de condamnare. în cauză, analiza obiectivă a probelor administrate, pune în evidenţă caracterul just al sancţiunilor aplicate dar mai ales al modalităţii de executare a acestora, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), evidenţiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanţelor reale efective, dar şi a circumstanţelor personale ale inculpatului recurent, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât şi a celor care vizează strict persoana sa, aprecierea fiind făcută fără o preeminenţă a vreunuia din criteriile arătate, precum şi consecinţele pedepsei şi a modalităţii de executare, prin prisma funcţiilor unor asemenea sancţiuni.

Cuantumul sancţiunilor cât şi modalităţile de executare a acestora pentru inculpatul C. nu se impune a fi schimbate faţă de gravitatea faptelor comise, consecinţele acestora, rezonanţa în comunitate şi a reacţiei pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, faţă de săvârşirea unor asemenea infracţiuni.

Practic instanţa de recurs reia anumite elemente centrale ale motivaţiei pentru care instanţa de apel a respins aceeaşi solicitare din partea inculpatului, privit ca apelant.

Nu vom omite în a menţiona în final, nu doar deplina legalitate şi temeinicie a deciziei pronunţate, atacate în momentul de faţă, inclusiv prin abordarea cazurilor de casare examinabile din oficiu, ci şi o acurateţe şi profunzime în gândire şi exprimare din partea judecătorilor investiţi cu soluţionarea respectivei căi de atac a apelului.

Categoric că este de dorit în a ne regăsi cât mai des în faţa unor astfel de hotărâri care se fac remarcate nu doar prin prisma deplinei legalităţi exprimate, dar se apleacă şi asupra amănuntelor juridice ale cauzei, cu o motivare adiacentă ce nu are cusur şi care ar putea conduce la o îmbunătăţire a percepţiei publice asupra înfăptuirii activităţii de judecată, pe toate palierele sale.

Pentru motivele ce preced, se va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul C. împotriva hotărârii, conform art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.B.D. împotriva Deciziei penale nr. 135/ A din 18 octombrie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 ianuarie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 204/2011. Penal		ICCJ. Decizia nr. 292/2011. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 211/2011. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 211/2011. Penal