ICCJ. Decizia nr. 2662/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2662/2011

Dosar nr. 702/57/2011/a6

Şedinţa publică din 5 iulie 2011

Deliberând asupra recursurilor de faţă pe baza lucrărilor şi materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele:

I. Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, prin încheierea de şedinţă nr. 702/57/2011/a6 din 22 iunie 2011, a respins ca neîntemeiate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpaţii R.S.F. şi K.C.P., cercetaţi în stare preventiv în dosar de urmărire penală nr. 72/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Hunedoara, făcând aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 160² alin. (2) raportat la art. 160^8a alin. (6) C. proc. pen.

Dispunând astfel judecătorul cauzei a constatat următoarele:

Prin cererea formulată de inculpaţii R.S.F. şi K.C.P., ce a format obiectul dosarului separat nr. 702/57/2011/a6, s-a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar în baza dispoziţiile art. 160² şi următoarele C. proc. pen. cu motivarea că sunt îndeplinite cerinţele art. 160¹ şi art. 160² C. proc. pen. prin aceea că sun cercetaţi în stare de arest preventiv în dosarul nr. 72/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Hunedoara pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup organizat şi complicitate la furt calificat, fapte prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 26 raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) g) şi i) şi alin. (4) C. pen., sunt lipsiţi de antecedente penale, având cunoştinţă de obligaţiile ce le revin în eventualitatea că se va admite cererea,în sensul că desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal nu ar fi periclitată deoarece nu vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

Examinând temeinicia cererilor inculpaţilor pe baza actelor şi lucrărilor dosarului judecătorul cauzei a apreciat că solicitarea inculpaţilor de liberare provizorie sub control judiciar la acest moment procesul al urmăririi penale este nejustificată în raport de exigenţele procesuale stabilite de legiuitor prin dispoziţiile art. 160¹ şi art. 160² C. proc. pen.

În acest sens s-a reţinut la data de 10 decembrie 2010 s-a început urmărirea penală faţă de inculpaţii L.F.R. şi V.A., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., respectiv faţă de inculpaţii B.I.I., D.B.I., B.I.Ş., T.O. şi I.C.L., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) şi alin. (4) C. pen., iar la data de 11 decembrie 2010, faţă de cei şapte inculpaţi a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

În fapt, s-a imputat acestora că de circa un an, a fost constituit un grup infracţional organizat iniţiat de către inculpaţii V.A. şi L.F.R. în scopul săvârşirii de furturi calificate cu consecinţe deosebit de grave în ţări U.E. precum Franţa, Italia şi Austria. Ca membri ai grupării au fost recrutaţi inculpaţii B.I.I., D.B.I., B.I.Ş. şi I.C.L., aceştia având atribuţia de a identifica utilaje agricole, modalitatea de păstrare şi depozitare folosită de proprietari, identificarea căilor de acces pentru pătrunderea prin efracţie, identificarea şi neutralizarea eventualelor sisteme de alarmă, verificarea utilajelor sub aspectul dotări cu sistem de urmărire GPRS. După executarea tuturor acestor operaţiuni, cei trei membri ai grupului organizat executau efectiv operaţiunea de sustragere a utilajelor. Anterior ultimei etape, cei trei comunicau telefonic liderilor grupului tipul utilajelor, marca, capacitatea cilindrică, anul de fabricaţie, numărul actelor de utilizare şi starea fizică a acestora, precum şi dacă sunt prevăzute cu accesorii (încărcător frontal, grape etc.). Cei doi lideri le comunicau celor trei membri dacă utilajele identificate merită să fie sustrase, în sensul că puteau fi uşor valorificate „la negru" şi sumele care puteau fi obţinute erau importante. La data de 15 martie 2011, organele de poliţie au procedat la verificarea şi indisponibilizarea tractorului agricol marca Deutz-Fahr Agrotron 100 găsit în posesia învinuitul B.G. din Bistriţa.

Din activităţile desfăşurate a rezultat faptul că acest utilaj a fost furat în noaptea de 24/25 octombrie 2010 de la depozitul situat în Broekstraat 2 A 5018 TD Tilburg, din Olanda, valoarea acestuia fiind de 35.000 Euro. În aceeaşi împrejurare s-a sustras şi un tractor marca Deutz-Fahr Agrotron 85, în valoare de 25.000 Euro (respectiv cel identificat şi indisponibilizat de la inculpatul J.T.M.). Învinuitul B.G. a cumpărat utilajul în luna noiembrie 2010, prin intermediul inculpaţilor R.S.F. şi a fratelui acestuia, K.C.P., plătind pentru acesta suma de 20.000 Euro. Cu ocazia încheierii tranzacţiei, cei doi inculpaţi i-au pus la dispoziţie învinuitului o factură în limba italiană, emisă de N.R. pe numele lui B.C.C. din judeţul Sibiu (fila 243, vol. XV). Datele acestuia erau deţinute de către inculpatul A.D. după încheierea tranzacţiei privind cele trei tractoare vândute prin intermediul inculpatului S.M. (pct. 1 din rechizitoriu). Învinuitul B.G. a declarat că, anterior achiziţionării utilajului, a avut mai multe întâlniri cu inculpaţii R.S.F. şi K.C.P., care i-au spus că au utilajul respectiv de vânzare şi că pentru aceasta trebuie să se deplaseze în municipiul Alba-Iulia. Astfel, inculpatul R.S.F. i-a condus pe învinuitul B.G. şi pe fiul acestuia în apropierea municipiului Alba-Iulia, la o fermă din localitatea Cricău, ocazie cu care învinuitul l-a cunoscut pe inculpatul A.D., zis „L.". În această împrejurare, inculpaţii R.S.F. şi A.D. i-au prezentat învinuitului cele două tractoare marca Deutz Fahr Agrotron model 85 şi 100, negociind cu acesta preţul de vânzare la suma de 20.000 Euro. Ulterior, inculpaţii R.S.F. şi K.C.P. l-au contactat pe învinuitul B.G. şi i-au comunicat că au adus tractorul în municipiul Bistriţa. Cu ocazia vânzării-cumpărării, învinuitul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit cu inculpatul R.S.F. (fila 230, vol. XV). Preţul de cumpărare a fost achitat în totalitate, în tranşe, celor doi inculpaţi, R.S.F. şi K.C.P. Seriile de identificare ale utilajului agricol au fost modificate prin repoasonare, însă a fost identificată seria ascunsă a fabricantului care corespunde seriei utilajului furat din Olanda, aşa cum rezultă din raportului de expertiză criminalistică nr. 142442 din 31 martie 2011 al I.P.J. Bistriţa-Năsăud – Serviciul criminalistic (filele 264 – 296, vol. XV).

Referitor la existenţa motivelor de bănuială legitimă privind săvârşirea infracţiunilor sus-menţionate din raportul de expertiză nr. 7511 din 05 aprilie 2011, întocmit de I.P.J. Alba - Serviciul criminalistic, a rezultat că plăcuţele purtătoare de serii identificate la acest utilaj şi cea identificată la tractorul marca Fendt 415, cumpărat de învinuitul B.I.M., au fost realizate prin poansonare artizanală, fiind folosite aceleaşi unelte şi dispozitive destinate special acestui scop (filele 128 – 133, vol. XV). În aceste condiţii, deşi acesta nu a recunoscut, s-a apreciat ca fiind dovedit în cauză faptul că şi seria tractorului marca Deutz-Fahr Agrotron 100 a fost falsificată de către inculpatul S.L.L., acesta recunoscând de altfel că a folosit propriile scule la realizarea modificărilor. Tractorul Deutz-Fahr Agrotron 100 a fost furat de la partea vătămată C.W.M.V.K., valoarea prejudiciului fiind de 35.000 Euro (filele 162 – 171, vol. XV), fiind restituit. După indisponibilizarea utilajului, au fost înregistrate autorizat mai multe convorbiri telefonice între învinuit şi inculpaţii R. şi K., din care rezultă că cei doi inculpaţi promiteau în mod constant că-l vor ajuta pe învinuit să-şi recupereze banii şi chiar îi promiteau livrarea unui alt utilaj pentru a-l determina pe acesta să nu declare organelor de poliţie adevărul cu privire la implicarea lor în tranzacţie. Anterior realizării tranzacţiei, au fost realizate interceptări ale convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii A.D. şi K.C.P. cu privire la cele două utilaje marca Deutz Fahr, caracteristici tehnice şi preţuri de vânzare-cumpărare, discuţii din care rezultă fără nici un dubiu faptul că inculpatul K. a luat la cunoştinţă de la inculpatul A. că cele două tractoare provin din furt. În aceeaşi zi, la domiciliul inculpaţilor K.C.P. şi R.S.F., care sunt fraţi, a fost identificat un utilaj de construcţii tip buldoexcavator marca JCB, pe care aceştia au hotărât să-l mute pentru a-l ascunde de organele de poliţie. În acest scop, au apelat la serviciile inculpatului B.D.C., care s-a deplasat la domiciliul celor doi inculpaţi, împreună cu vărul său, B.C.I. şi a luat utilajul. Buldoexcavatorul a fost oprit în trafic, fiind verificate seriile de identificare şi actele de provenienţă. Cu această ocazie, inculpatul B.D.C. a declarat că a cumpărat utilajul de la un cunoscut şi că a plătit pentru acesta un avans de 5.000 Euro. Din interceptările autorizate ale convorbirilor telefonice a rezultat că buldoexcavatorul, împreună cu un alt utilaj neidentificat, urmau să fie vândute de către inculpaţii K.C.P. şi B.D.C. contra sumei de 50.000 Euro unui numitului O.V., administrator al SC G.T. SRL Sâncraiu de Mureş, judeţul Mureş. Ulterior, au fost înregistrate mai multe convorbiri telefonice între inculpaţii K., R. şi B., din care a rezultat preocuparea pentru întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare antedatat între acesta din urmă şi un cetăţean irlandez, cu scopul de a justifica în faţa organelor de poliţie provenienţa utilajului. În urma efectuării raportului de expertiză criminalistică nr. 142442 din 31 martie 2011 al I.P.J. Bistriţa-Năsăud – Serviciul criminalistic, privitor la seria utilajului, s-a constatat că aceasta a fost falsificată prin înlocuirea ultimei cifre din componenţa seriei, respectiv 4 cu caracterul 9 (filele 265 -296, vol. XV). Din verificările efectuate în baza de date SINS SIRENE SCHENGEN rezultă că utilajul a fost furat la data de 27 decembrie 2010 din Grecia, împreună cu un alt buldoexcavator marca JCB neidentificat. Anterior, în luna ianuarie 2011, numitul O.V. a achiziţionat un alt buldoexcavator marca JCB de la inculpaţii K.C.P. şi B.D.C. Sus-numitul i-a dat inculpatului B. în schimbul utilajului suma de 35.000 Euro, acesta promiţându-i că îi va da acte pentru buldoexcavator, lucru care nu s-a mai întâmplat. Utilajul a fost livrat în condiţii de clandestinitate, fiind încărcat într-un mijloc de transport trimis de către numitul O.V., pe timp de noapte, sub coordonarea inculpatului B.D.C. Seriile de identificare ale acestui utilaj nu au fost modificate. Din verificările efectuate în baza de date SINS SIRENE SCHENGEN rezultă că utilajul a fost furat la data de 11/12 decembrie 2010 din Grecia, de la compania U. AE, reprezentată de T.I., împreună cu un alt buldoexcavator marca JCB neidentificat.

Inculpaţii K.C.P. şi R.S.F. au dat declaraţii contradictorii, acuzându-se reciproc de efectuarea tranzacţiei, fiecare susţinând că doar l-a ajutat pe celălalt, necunoscând provenienţa ilicită a utilajului. În momentul în care inculpatul K.C.P. a fost identificat de organele de poliţie în vederea executării mandatului de aducere emis în cauză, acesta avea în posesie un autoturism marca BMW model X6, cu număr de înmatriculare BDXM 285, având seriile de identificare modificate, despre care s-a stabilit că provine dintr-un furt comis la data de 08 iunie 2010 în Craiova, judeţul Dolj, singurul act pe care îl poseda inculpatul fiind un certificat de înmatriculare din SUA – statul Ontario, ca proprietar figurând un anume R.J., care locuieşte la adresa 3035 Princess Blvd, Burlington. Din probele administrate în cauză rezultă că autoturismul aparţinea SC T.I. SRL Târgu-Jiu, firmă reprezentată de către numita R.E. Autoturismul avea nr. de înmatriculare şi era asigurat la A.T.A. SA, după furt, asiguratorul achitând proprietarului suma de 286.662 lei (filele 169-170, vol. XVII). Din rapoartele de expertiză criminalistică nr. 549038 din 17 mai 2011 şi nr. 549118 din 18 mai 2011 ale I.P.J. Hunedoara – Serviciul criminalistic, rezultă că seria de şasiu a autoturismului BMW X6 a fost falsificată prin polizarea şi repoasonarea ultimelor 6 caractere, iar seria de motor şi cea a fabricantului sunt originale. Autoturismul a fost predat societăţii de asigurare, care s-a subrogat în drepturile proprietarului, arătând că se constituie parte civilă în cauză. Şi numita R.E. a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă de bani pe care o va preciza ulterior, reprezentând diferenţe plătite în plus la plata sumelor de asigurare pentru alte autovehicule ale firmei, după producerea evenimentului. Inculpatul K.C.P. nu deţine nici un act de proprietate al autovehiculului, indicând doar un nume de persoană fizică de la care a susţinut că l-a cumpărat, fără a putea furniza elemente care să conducă la identificarea unei astfel de persoane, fiind evident că avea cunoştinţă de provenienţa ilicită a bunului. Prejudiciul total stabilit în cauză până în prezent din plângerile primite de la părţile vătămate din Franţa şi Olanda depăşeşte suma de 1.700.000 de Euro. Prin încheierea penală nr. 17 din 15 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 3369/97/2011 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor K.C.P., O.C.C. şi S.M. pe o durată de 29 de zile, în perioada 15 aprilie 2011 – 13 mai 2011. Prin aceeaşi încheiere s-a dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile, în lipsă, a inculpaţilor A.D., R.S.F., O.V., S.L.L. şi N.I. Faţă de inculpatul R.S.F. mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare de la data de 19 aprilie 2011 la data de 18 mai 2011 iar faţă de inculpatul S.L.L. mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare de la data de 21 aprilie 2011 la data de 20 mai 2011.

Prin încheierea penală a Curţii de Apel Alba-Iulia, din data de 03 mai 2011, a fost prelungită măsura arestării preventive faţă de inculpaţi după cum urmează: S.L.L. pentru perioada 21 mai 2011 – 07 iunie 2011; R.S.F. pentru perioada 19 mai 2011 – 07 iunie 2011; O.C.C., S.M., K.C.P. pentru perioada 14 mai 2011 – 07 iunie 2011. Pe parcursul desfăşurării cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de fond la primul termen de judecată a fost verificată şi menţinută măsura arestării preventive potrivit art. 300/1 C. proc. pen. constatându-se, că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat.

Curtea analizând temeinicia solicitării inculpaţilor de liberare provizorie sub control judiciar în contextul procesual penal anterior arătat a constatat următoarele.

- temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, confirmând în continuare privarea de libertate a inculpaţilor respectiv, infracţiunea dedusă judecăţii este una gravă, fiind sancţionată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordina publică; condiţia existenţei pericolului social concret pentru ordinea publică este îndeplinită, având în vedere infracţiunile pentru care inculpaţii au fost cercetaţi şi deduse judecăţii, acestea fiind deosebit de grave, aducând atingere unor valori sociale ocrotite de lege, cum ar fi patrimoniul şi proprietatea iar lăsarea în libertate a acestora ar crea o stare de nelinişte şi neîncredere în rândul membrilor societăţii, sporindu-se nejustificat gradul de insecuritate socială la nivel local (Letellier vs.Franţa);

- lăsarea în libertate a inculpaţilor ar aduce atingere dezideratelor impuse de legea penală, creându-se un climat de insecuritate socială şi de neîncredere al cetăţenilor în actul de justiţie; mai mult decât atât, manifestările nejustificate de clemenţă ale instanţei nu ar face decât să încurajeze, la modul general, astfel de tipuri de comportament antisocial şi să afecteze nivelul încrederii societăţii în instituţiile statului, chemate să vegheze la respectarea şi aplicarea legilor; în speţă, Curtea a constatat că pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l reprezintă inculpaţii este actual şi persistent, reţinând că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar lăsarea lor în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.

II. Recursurile în termen împotriva încheierii amintite formulate de inculpaţii R.S.F. şi K.C.P. cu solicitarea de a reexamina situaţia juridică personală şi familială a acestora la momentul procesual actual al urmăririi penale în sensul de a se dispune eliberarea provizorie sub control judiciar prin admiterea cererilor formulate şi aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 160^8a alin. (2) C. proc. pen. sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

Conform dispoziţiilor art. 160¹ C. proc. pen.,ce reglementează modalităţile liberării provizorii „,în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune".

În completare legiuitorul a reglementat şi condiţiile liberării în cuprinsul art. 160² prevăd că „(1) Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acordain cazul infracţiunilor săvârşite din culpa, precum si in cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani.(2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda in cazul in care exista date din care rezulta necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".

În raport cu dispoziţiilor legale precitate liberarea provizorie sub control judiciar la acest moment procesual a inculpaţilor-recurenţi este nejustificată - astfel cum în mod corect a apreciat Curtea făcând aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 160^8a alin. (6) C. proc. pen. - pentru considerentele expuse în încheierea atacată preluate în totalitate şi de instanţa control judiciar respectiv:

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 25 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii R.S.F. şi K.C.P. împotriva încheierii din 22 iunie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 702/57/2011/a6.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 25 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 05 iulie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 2658/2011. Penal. Traficul de persoane (Legea...		ICCJ. Decizia nr. 2665/2011. Penal. Menţinere măsură de... →

ICCJ. Decizia nr. 2662/2011. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2662/2011. Penal