ICCJ. Decizia nr. 270/2011. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 270/2011
Dosar nr. 522/1/2011
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;
Prin încheierea din 10 ianuarie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, investită cu soluţionarea recursului declarat de inculpat împotriva Deciziei penale nr. 144/ A din 24 noiembrie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală, a hotărît, printre altele, în baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., menţinerea, ca legală şi temeinică a măsura arestării preventive a inculpatului G.V. (fiul lui F.D. şi I.).
Pentru a pronunţa această încheiere, instanţa a reţinut că măsura arestării preventive a fost dispusă în condiţii de legalitate şi temeinicie, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu s-au schimbat, ci subzistă; totodată, a apreciat că privarea de libertate a inculpatului este justificată în raport cu gravitatea acuzaţiilor ce i se aduc - săvârşirea infracţiunii de tâlhărie în stare de recidivă poscondamnatorie . S-a mai arătat că lăsarea cestuia în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din valoarea socială căreia i s-a adus atingere prin fapta comisă şi drin modalitatea de săvârşire a acesteia.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat, în termen legal, prezentul recurs, a cărui soluţionare a fost lăsată la aprecierea Curţii.
Recursul este indmisibil.
Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen., încheierea dată în prima instanţă sau în apel, prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive, precum şi încheierea prin care se dispune menţinerea arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi şi de la comunicare, petru cei lipsă.
Din analiza textului de lege mai sus arătat rezultă că încheierile, pronunţate de instanţa de recurs, prin care se dispune menţinerea arestării preventive, nu sunt supuse nici unei căi de atac.
Recursul declarat învederându-se, aşadar, inadmisibil, urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., să fie respins.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul G.V. împotriva încheierii din 10 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 24154/300/2010 (3247/2010).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 262/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 274/2011. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
