ICCJ. Decizia nr. 3561/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3561/2011
Dosar nr. 4393/2/2011
Şedinţa publică din 12 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă,în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 08 februarie 2011 petenta Cabinet de Avocatură "I.E.B." a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti o plângere penală împotriva avocatului S.E.S. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen., art. 291 C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) , art. 293 C. pen., art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP) şi art. 29 C. pen.
În plângere s-a susţinut că intimata a depus, fără a avea împuternicire avocaţială, într-un dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, având ca obiect o cerere de încuviinţare a executării silite formulate de petentă împotriva numitului A.P. şi SC A.D. SRL, o cerere prin care a solicitat instanţei respingerea acţiunii pe motiv că a fost formulată împotriva unei persoane decedate (A.P.) şi împotriva unei societăţi rămase fără organe de conducere, fapt care ar fi determinat respingerea acţiunii petentei, amânarea executării silite şi, implicit, dispariţia unor bunuri din masa succesorală a debitorului.
Prin Rezoluţia nr. 207/P/2011 din 08 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. şi art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de S.E.S. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 290-293 C. pen., art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP) şi art. 29 C. pen. şi obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva soluţiei pronunţate în cauză, în termen legal, B.I. a formulat plângere la Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a fost respinsă prin Rezoluţia nr. 879/ll-2/2011.
Nemulţumită, petenta s-a adresat instanţei de judecată.
Prin sentinţa penală nr. 230 din 2 iunie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta Cabinet de Avocatură "I.E.B." împotriva Rezoluţiei nr. 207/P/2011 din 8 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. petenta a fost obligată la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel Curtea a reţinut următoarele:
S-a constatat că petenta a acordat, în cursul anului 2007, servicii de asistenţă juridică numitului A.P. şi SC A.D. SRL, al cărui administrator era defunctul, însă acesta nu i-a achitat contravaloarea serviciilor, ulterior decedând în cursul anului 2010.
În aceste condiţii, petenta a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite, însă cererea sa a fost respinsă din cauza faptului că intimata S.E.S. a încunoştinţat instanţa cu privire la decesul debitorului A.P., printr-o cerere nesemnată şi neînsuşită şi fără a avea împuternicire avocaţială în dosar.
Curtea a constatat că în mod corect a reţinut procurorul că, atâta vreme cât instanţa de judecată a fost înştiinţată cu privire la o împrejurare reală - decesul debitorului A.P., la data de 9 iulie 2010, atestat de certificatul de deces aflat la dosar, modalitatea în care s-a produs înştiinţarea nu are nicio relevanţă juridică şi cu atât mai puţin penală.
S-a reţinut că nu are relevantă nici calitatea intimatei - dacă avea sau nu calitate în proces, ori împuternicire avocaţială, ori procură, din moment ce precizările pe care Ie-a făcut corespundeau adevărului şi nu pot fi considerate false ori induceri în eroare a instanţei de judecată ori a altei persoane.
Aşa fiind, s-a apreciat că în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 290 C. pen., art. 291 C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), art. 293 C. pen. şi art. şi art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), apreciind că faptele nu există.
Împotriva acestei din urmă sentinţe, petiţionarul Cabinet de Avocatură „I.E.B." a formulat recursul de faţă.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, persoana vătămată , precum şi orice alte persoane pot face plângere la judecătorul de la instanţă căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul , soluţionând plângerea o poate respinge ca nefondată prin sentinţă, ca în speţă, iar potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunţate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentinţa pronunţată în aceste condiţii este definitivă de la data pronunţării.
Aşa fiind, Înalta Curte , în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de Cabinet de Avocatură „I.E.B.".
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul Cabinet de Avocatură „I.E.B." împotriva sentinţei penale nr. 230 din 2 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3556/2011. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 3566/2011. Penal → |
|---|
