ICCJ. Decizia nr. 3666/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3666/2011
Dosar nr. 1511/85/2011
Şedinţa publică din 19 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă:
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 89 din 4 mai 2011 pronunţată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 1511/85/2011 s-a dispus, în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 175 alin. (1) lit. i) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. condamnarea inculpatului N.I.G., fiul lui G. şi P., născut în mun. Sibiu, jud. Sibiu, cetăţean român, studii 8 clase, căsătorit, un copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, vânzător, cu antecedente penale, domiciliat în Sălişte, str. L., jud. Sibiu, în prezent în Penitenciarul Aiud, la 5 ani închisoare pentru tentativă de omor calificat.
În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsă arestarea preventivă începând cu 1 martie 2011.
În baza art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului.
A obligat inculpatul să plătească 1256,81 RON despăgubiri Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, cu sediul în Sibiu, B-dul C.C., jud. Sibiu, cu dobânzi şi penalităţi de întârziere.
A respins acţiunea civilă exercitată de partea civilă M.V.I. domiciliat în sat G., com. S., jud. Sibiu.
A constatat că Serviciul de Ambulanţă Judeţean Sibiu cu sediul în Sibiu, str. C., jud. Sibiu, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J. la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.
În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul să plătească statului 1200 RON cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-au reţinut în fapt următoarele:
În seara zilei de 17 februarie 2011 la solicitarea martorului G.C.D., partea vătămată M.V.I. a fost la domiciliul acestuia ca să-l ajute să taie lemne pentru încălzirea locuinţei.
În jurul orei 2300, la plecarea de la martor, partea vătămată a efectuat o manevră de întoarcere în stradă, a autoturismului său, împrejurare în care a lovit uşor bara de protecţie din spate de la autoturismul A., proprietatea inculpatului, ceea ce s-a soldat cu o zgâriere superficială şi cu deformarea ei uşoară.
A urmat o discuţie contradictorie între părţi, legată de valoarea daunei produse şi plata acesteia, iar inculpatul a reacţionat de o manieră violentă lovind partea vătămată cu o ţeavă metalică în cap, după care a părăsit locul faptei.
Lovitura s-a soldat cu producerea unui traumatism cranio-cerebral acut, cu contuzie temporală dreaptă, fractură cu înfundare temporală dreaptă, fractură fără înfundare temporală stânga, fractură cu înfundare perete lateral şi anterior sinus maxilar stâng, fractură cu înfundare arcadă zigomatică stânga necesitând pentru vindecare 50 - 55 zile de îngrijiri medicale.
Din raportul medico-legal mai reiese că leziunile traumatice descrise mai sus s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure între care unele posibil de formă alungită.
În raport de starea de fapt reţinută şi de probele administrate, instanţa de fond a apreciat că fapta inculpatului realizează elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 74 alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) şi alin. (2) C. pen.
Înainte de începerea cercetării judecătoreşti inculpatul a solicitat a fi aplicată procedura simplificată, recunoscând fapta pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
Împotriva sentinţei pronunţată de prima instanţă, a declarat apel inculpatul N.I. solicitând reducerea pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 92/A din 21 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, s-a dispus respingerea apelului ca nefondat.
A menţinut starea de arest şi a dedus perioada detenţiei provizorii de la 1 martie 2011 la zi.
A obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul N.I. invocând cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
A invocat, în susţinerea recursului, atitudinea sa procesuală dar şi situaţia sa familială, având o mamă bolnavă, căsătorit, cu un copil minor în întreţinere.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie examinând recursul prin prisma criticilor formulate cât şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză rezultă că în data de 17 februarie 2011, inculpatul căruia partea vătămată îi lovise maşina urmare unei manevre greşite - folosindu-se de o ţeavă metalică, a lovit-o în zona capului, după care a părăsit locul faptei.
Împrejurările comiterii infracţiunii dar şi atitudinea inculpatului după lovirea victimei corelat cu natura relaţiilor sociale lezate şi cu urmările produse, relevă un grad ridicat de pericol social.
Inculpatul a săvârşit o infracţiune de violenţă, fiind conştient de urmările produse, lovind victima cu un obiect apt de a produce moartea, într-o zonă vitală.
Reducerea pedepsei, conform dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. este suficientă nefiind justificată stabilirea altei limite inferioare celei aplicate de prima instanţă.
Elementele favorabile invocate de inculpat nu pot fi minimalizate dar ele trebuiesc examinate prin prisma circumstanţelor reale, circumstanţe care, astfel cum au fost relevate, reflectă un grad ridicat de pericol social al faptei.
Aşa fiind, Înalta Curte în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.I. împotriva Deciziei penale nr. 92/A din 21 iunie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia.
În baza art. 38517 alin. (4) rap. la art. 393 alin. (2) şi art. 381 C. proc. pen. va deduce reţinerea şi arestarea preventivă de la 1 martie 2011 la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.I.G. împotriva Deciziei penale nr. 92/A din 21 iunie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului N.I.G., durata reţinerii şi arestării preventive de la 1 martie 2011 la 19 octombrie 2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parţial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3669/2011. Penal. Vătămarea corporală... | ICCJ. Decizia nr. 3662/2011. Penal → |
|---|
