ICCJ. Decizia nr. 4276/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4276/2011

Dosar nr. 2433/111/2011

Şedinţa publică din 15 decembrie 2011

Asupra recursului penal de faţă,

Prin sentinţa penală nr. 126 din 25 mai 2011 a Tribunalului Bihor, s-au dispus următoarele:

I. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, modificată şi completată, raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnat inculpatul H.L., pentru comiterea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, la pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată, cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane, la pedeapsa principală de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi e) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 75 lit. c) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane, la pedeapsa principală de 5 ani închisoare.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi cu referire la art. 320¹ C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de proxenetism la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi e) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi e) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura arestului preventiv a inculpatului, măsură dispusă prin încheierea nr. 3 din 27 ianuarie 2011 pronunţată de Tribunalul Bihor, în baza căruia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 4/2011 al aceleiaşi instanţe.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestului preventiv de la 26 ianuarie 2011 la zi

II. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, modificată şi completată, raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 75 lit. c) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnată inculpata H.C.M. pentru comiterea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, la pedeapsa principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată, cu reţinerea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane, la pedeapsa principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi e) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu reţinerea art. 74 alin. (1) lit. a) şi 75 lit. c) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane, la pedeapsa principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu reţinerea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată pentru comiterea infracţiunii de proxenetism la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus şi i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi e) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi e) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive de la 26 ianuarie 2011 la 11 mai 2011.

În baza art. 86 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilit conform art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor conform programului stabilit de acesta;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 350 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei H.C.M., dacă nu se află sub puterea altui mandat.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestului preventiv de la 26 ianuarie 2011 la 25 mai 2011.

III. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, modificată şi completată, raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnată inculpata H.I. pentru comiterea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi e) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi e) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi e) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 86¹ C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor conform programului stabilit de acesta;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

IV. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, modificată şi completată, raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi cu referire la art. 320¹ C. pen. a fost condamnată inculpata G.C.S., pentru comiterea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni la pedeapsa principală de 1 an închisoare.

În baza art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată, cu reţinerea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen., condamnă pe aceeaşi inculpată pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) şi e) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu reţinerea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată pentru comiterea infracţiunii de proxenetism la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) şi e) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 86¹ C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit conform art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor conform programului stabilit de acesta;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

V. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, modificată şi completată, raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 99 alin. (3) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnat inculpatul B.N.V., pentru comiterea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, la pedeapsa principală de 10 luni închisoare.

În baza art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen. şi cu referire la art. 320¹ C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 110 C. pen., iar în baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia acestuia asupra consecinţelor prevăzute de art. 83 C. pen.

În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată, cu referire la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpata H.C.M. a sumei de 26.000 RON.

În baza art. 245 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus restituirea sumei de 1.065,56 RON către O.A.M., consemnată la C.E.C.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligaţi fiecare inculpat la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

I. În contextul unor dificultăţi financiare, la sfârşitul anului 2009, soţii H. - L. şi C.M. - au luat hotărârea de a săvârşi infracţiuni de proxenetism, racolând în acest sens mai multe persoane de sex feminin cărora le puneau la dispoziţie locuinţa lor. Totodată, în activitatea lor i-au cooptat şi pe inculpaţii H.I., G.C. şi B.N., fiecare dintre aceştia având câte un rol în grupul astfel constituit. În aceste împrejurări, inculpaţii H.L. şi H.C.M., au recrutat-o iniţial pe minora Z.A.X., în vârstă de 15 ani, în scopul exploatării acesteia prin practicarea prostituţiei. Inculpaţii au cunoscut că minora este prostituată, că se confruntă cu probleme familiale şi materiale, astfel că Ie-a fost uşor să o convingă să practice prostituţia pentru ei, oferindu-i în acest scop apartamentele în care au locuit cu chirie. Minora Z.A.X. a fost exploatată sexual timp de aprox. 5 luni de zile, până în luna mai 2010, perioadă în care a realizat câştiguri între 300-700 RON/zi, iar banii i-a împărţit în cota de 1/2 cu inculpata H.C.M. Pe parcursul desfăşurării acestor activităţi, a fost cooptată şi mama inculpatului H.L., H.I., care prelua apelurile telefonice ale clienţilor şi le comunica acestora date cu privire la prostituate, la preţul serviciilor sexuale, momentul în care acestea sunt disponibile, etc. în condiţiile în care, în prealabil, inculpaţii au publicat anterior anunţuri în ziar.

Prin intermediul minorei Z.A.X., inculpaţii H.L. şi H.C.M. au cunoscut-o pe numita O.A.M., în vârstă de 20 ani, căreia i-au înlesnit, în acelaşi mod, să practice prostituţia în apartamentele în care au locuit cu chirie, în scopul de a trage foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta. În acelaşi scop, de a trage foloase materiale, inculpaţii au înlesnit practicarea prostituţiei de către P.A. în aceleaşi apartamente în care a practicat prostituţia numita O.A.M. şi minora Z.A.X. Din declaraţiile numitelor O.A.M. şi P.A. rezultă că acestea au câştigat între 100-800 RON/zi, iar banii i-au împărţit în cota de 1/2 cu inculpata H.C.M. Tarifele practicate erau de 50 RON raport sexual oral sau normal sau 100 RON/oră şi erau încasate de către prostituate. Banii erau încasaţi de la clienţi înainte de întreţinerea raportului sexual oral sau normal şi apoi depuşi în sertarele repartizate pentru fiecare fată, iar seara se calculau sumele în prezenţa inculpatei H.C.M.

O.A.M. şi P.A. au practicat prostituţia până în data de 26 ianuarie 2011, când activitatea a fost întreruptă ca urmare a intervenţiei lucrătorilor de poliţie. Astfel, numita O.A.M. a fost prinsă în flagrant în timp ce întreţinea raporturi sexuale cu un client, iar în interiorul apartamentului situat în Oradea s-au mai aflat inculpatul H.C.M., inculpata G.C.S., sora inculpatei H.C.M., şi P.A. A fost ridicată suma de 1.019 RON şi 3.000 forinţi, aparţinând numitei O.A.M., reprezentând economiile sale personale provenite din practicarea prostituţiei.

O.A.M. şi P.A. au arătat că apelurile telefonice de la clienţi erau preluate, de regulă, de către inculpatul H.C.M. Dar au fost şi situaţii în care apelurile telefonice de la clienţi erau preluate de către inculpata H.I. şi inculpata G.C.S., care le spunea tarifele practicate şi îi programa în funcţie de disponibilitatea fetelor. Aspectele relatate de O.A.M. şi P.A. se coroborează cu procesele-verbale de certificare a convorbirilor telefonice înregistrate, dar şi cu declaraţiile inculpaţilor.

Deşi inculpatele H.I. şi G.C.S. nu au preluat cota-parte din încasările zilnice ce revenea inculpaţilor H.C.M. şi H.L., acestea au acceptat diferite sume de bani provenite din practicarea prostituţiei. Astfel, chiria apartamentului din Oradea unde inculpata H.I. are domiciliul, în cuantum de 110 euro era plătită din banii proveniţi din practicarea prostituţiei sau din exploatarea sexuală a minorelor. Totodată, din aceeaşi sursa, inculpata G.C.S. a achitat suma de 70 euro avans la plata chiriei.

II. După începerea cursurilor anului şcolar 2010-2011, la începutul lunii octombrie 2010, inculpatul B.N.V. - în vârstă de 17 ani şi coleg de clasă cu minora V.G.F., a prezentat-o pe aceasta inculpaţilor H.C.M. şi H.L. în scopul exploatării acesteia prin practicarea prostituţiei. Inculpatul B.N.V. a acceptat - sau cel puţin nu a refuzat - propunerea inculpatului H.L. de a primi suma de 500 RON/lună pentru început şi apoi 800 RON/lună dacă activitatea de practicare a prostituţiei de către minora V.G.F. va merge bine.

Astfel, minora V.G.F., de 17 ani, şi-a început activitatea de practicare a prostituţiei, lucrând împreună cu O.A.M. şi P.A. În aceste împrejurări a cunoscut-o şi pe inculpata G.C.S., care a determinat-o să o recruteze pe minora S.C., colegă de clasă cu V.G.F. şi cu inculpatul B.N.V.

Minora S.C., de 17 ani, şi-a început activitatea de practicare a prostituţiei în apartamentul din Oradea, la fel ca şi colega sa de clasă. Întrucât între minorele V.G.F. şi S.C., pe de o parte, şi O.A.M. şi P.A. pe de alta, au apărut unele conflicte, inculpaţii H.C.M. şi H.L. au luat iniţiativa de a închiria un nou apartament. Până la finalizarea formelor de închiriere şi de preluare a acestui apartament, inculpaţii au luat hotărârea să le transfere pe cele două minore către inculpata G.C.S., pentru o perioadă scurtă de timp.

Astfel, pe o durată de circa 2 săptămâni, minorele V.G.F. şi S.C. au fost exploatate de către inculpata G.C.S. în apartamentul pe care l-a închiriat în acest scop. Din declaraţiile celor două minore rezultă că au câştigat între 100-200 RON/zi, iar apelurile telefonice de la clienţi au fost preluate de către inculpata G.C.S., care Ie-a comunicat tarifele practicate şi i-a programat pentru a întreţine raporturi sexuale.

Minorele au declarat că au cedat cota-parte de 1/2 din încasări, iar inculpata G.C.S. a recunoscut că a beneficiat de 100 RON pentru plata chiriei, iar diferenţa a predat-o surorii sale - inculpata H.C.M.

Ulterior, minorele V.G.F. şi S.C. au fost preluate de către inculpaţii H.C.M. şi H.L. şi au fost mutate în alt apartament, unde au practicat prostituţia până în jurul datei de 20 noiembrie 2010. Pe perioada exploatării sexuale a celor două minore în acest apartament, acestea au fost supravegheate de către inculpata H.I., care a preluat apelurile telefonice de la clienţi, Ie-a spus tarifele practicate şi i-a programat pentru a întreţine raporturi sexuale. Totodată, inculpata H.I. l-a informat pe fiul său - inculpatul H.L., precum şi pe nora sa - inculpata H.C.M. cu privire la sumele încasate de cele două minore din practicarea prostituţiei.

În acest apartament, inculpatul B.N.V. a primit suma de 250 RON de la inculpatul H.L., bani proveniţi din practicarea prostituţiei de către minora V.G.F.

Inculpatul B.N.V. a recunoscut, în declaraţia dată în faţa instanţei, atât implicarea sa în exploatarea sexuală a colegei sale de clasă, S.C., cât şi pe cea privitoare la minora V.G.F., fiind însărcinat inclusiv cu supravegherea celor două minore, în scopul de a-i informa pe inculpaţi şi de a-i preveni în legătură cu activitatea acestora sau cu o posibilă deconspirare a activităţii infracţionale.

Activitatea infracţională de exploatare sexuală a minorelor V.G.F. şi S.C. a fost întreruptă în data de 20 noiembrie 2010, când, datorită neînţelegerilor ce au intervenit între acestea, inculpaţii H.L. şi H.C.M. au luat hotărârea de a renunţa la serviciile acestora.

Întrucât instanţa a constatat ca fiind îndeplinite condiţiile cerute de art. 320¹ C. proc. pen., inculpaţii recunoscând comiterea infracţiunilor, iar probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru stabilirea vinovăţiei lor, astfel faptele inculpaţilor H.L., H.C.M. şi H.I. de a iniţia şi constitui un grup infracţional, care, potrivit legii, nu este un grup infracţional organizat, pentru exploatarea sexuală a minorei Z.A.X., constituie infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. şi art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Faptele inculpaţilor H.L., H.C.M. şi H.I. de a acţiona în cadrul grupului infracţional deja constituit împreună cu învinuiţii B.N.V. - minor în vârstă de 17 ani - şi G.C.S. pentru exploatarea sexuală a minorelor V.G.F. şi S.C. - ambele de 17 ani, constituie infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. şi art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), urmând a se reţine circumstanţa agravantă faţă de inculpaţii majori care au acţionat împreună cu un minor - art. 75 lit. c) C. pen.

Faptele inculpaţilor H.L., H.C.M. şi H.I. de a acţiona în cadrul grupului infracţional deja constituit împreună cu învinuita G.C.S. în scopul înlesnirii şi a tragerii de foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei de către numitele O.A.M. şi P.A., constituie infracţiunile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. şi art. 239 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Întrucât fiecare dintre inculpaţi a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen., aceştia vor beneficia potrivit alin. (7) din acest articol de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute în lege.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce Ie-au fost aplicate inculpaţilor se vor avea în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv circumstanţele reale ale comiterii infracţiunilor - scopul săvârşirii acestora, situaţia lor financiară, mediul social din care provin, împrejurarea că victimele infracţiunilor au avut anterior antecedente în comiterea unor fapte de prostituţie şi nu au solicitat în vreun fel tragerea la răspundere penală şi civilă a inculpaţilor, perioada pe care s-au desfăşurat actele de prostituţie, efectele acestor acţiuni infracţionale asupra victimelor, persoana inculpaţilor - fără antecedente penale, având o atitudine de cooperare cu organele judiciare încă din cursul urmăririi penale de la descoperirea faptelor, dar şi în faţa instanţei. Instanţa a mai reţinut că inculpaţii au avut o conduită bună anterior comiterii infracţiunilor din prezenta cauză, astfel încât va reţine în favoarea lor incidenţa circumstanţei atenuante prevăzute de art. 72 lit. a) C. pen., urmând a reduce pedepsele stabilite în sarcina lor sub minimul prevăzut de lege. În privinţa inculpatului H.L., însă, instanţa apreciază că lipsa antecedentelor penale şi activităţile sale desfăşurate până la iniţierea acţiunilor infracţionale din prezenta cauză nu pot contrabalansa poziţia şi importanţa participaţiei sale în comiterea acestor infracţiuni, astfel încât nu se poate reţine această circumstanţă atenuantă la fel ca în cazul celorlalţi inculpaţi.

Aceeaşi contribuţie individuală a fiecărui inculpat la comiterea acestor infracţiuni este de natură să caracterizeze şi măsura în care simpla pronunţare a pedepselor poate conduce la atingerea scopului preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., respectiv în ce măsură poate fi suspendată condiţionat sau sub supraveghere executarea pedepselor.

Împotriva hotărârii instanţei de fond, în termenul prevăzut de lege, a declarat apel inculpatul H.L., solicitând instanţei desfiinţarea ei ca fiind netemeinică.

În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul a arătat că, raportat la atitudinea sa de sinceritate şi regret a săvârşirii faptelor, sancţiunea aplicată este exagerat dozată, atât în cuantum, cât şi prin prisma individualizării modalităţii de executare.

În opinia inculpatului se impune reţinerea unor circumstanţe atenuante şi reducerea pedepselor individuale sub minimul special prevăzut de lege şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante. Acest demers se impune şi pe considerentul asigurării unui tratament juridic egal, câtă vreme, soţia sa, inculpat în cauză şi trimisă în judecată pentru săvârşirea aceluiaşi gen de fapte, a beneficiat de aplicarea unei pedepse suspendate condiţionat.

Prin Decizia penală nr. 49/A din 15 septembrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului.

Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel invocate, dar şi din oficiu, pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, Curtea de Apel a apreciat că aceasta este legală şi temeinică, urmând a fi menţinută în totalitate.

Curtea a examinat criticile aduse hotărârii instanţei de fond doar prin prisma legalităţii şi temeiniciei sancţiunii aplicate, pe considerentul incidenţei dispoziţiilor procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen. de care a înţeles să uziteze inculpatul-apelant.

Prin prisma stabilirii pedepselor aplicate inculpatului, instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a legii, neexistând motive care să conducă la modificarea cuantumului acestora.

În ceea ce priveşte temeinicia soluţiei atacate, Curtea va aprecia că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului corespunde criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Au fost avute în vedere criteriile reale şi personale, atât ale cauzei în ansamblu, cât şi ale inculpatului. Acesta a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat şi, împreună cu alte persoane, au înlesnit şi obţinut foloase materiale ca urmare a practicării prostituţiei din partea unor minore. Acest aspect imprimă faptelor săvârşite un caracter grav, cu rezonanţă socială deosebită şi, implicit, imprimă un pericol social de aceeaşi natură.

Modalitatea de executare a pedepsei în regim privativ de libertate corespunde atât scopului preventiv-educativ, care trebuie să caracterizeze orice sancţiune penală de acest gen, cât şi exigenţelor de restabilire a ordinii de drept încălcate.

Este nejustificată cererea inculpatului de a se ţine seamă în demersul reindividualizării modalităţii de executare a pedepsei şi de asigurarea unui tratament juridic egal prin raportare la sancţiunea aplicată soţiei sale. Instanţa de fond, în mod corect a stabilit contribuţia fiecărui inculpat în cuprinsul activităţii infracţionale şi a aplicat pedepse în mod temeinic ţinând seama de aceste criterii.

Inculpatul este cel care a iniţiat întreaga activitate infracţională, fiind liderul grupării, restul participanţilor aflându-se în raporturi de subordonare, astfel încât tratamentul juridic trebuie să fie diferit.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul H.L., invocând cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17 şi 14 C. proc. pen. În susţinerea motivelor de casare a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de trafic de persoane în cea de proxenetism, motivând că din probe rezultă că a înlesnit practicarea prostituţiei, dar nu a forţat-o pe partea vătămată, care deja practica prostituţia în alt loc. A solicitat reindividualizarea pedepsei, sub aspectul cuantumului şi a modalităţii de executare, prin aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau art. 86¹ C. pen.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate şi a cazurilor de casare invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.

În ce priveşte cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., vizând încadrarea juridică a faptelor, Curtea nu poate analiza pe fond acest motiv de recurs, în condiţiile în care el nu a fost supus analizei ca şi critică instanţei de apel, un asemenea demers fiind obligatoriu, căci în lipsa sa instanţa de control judiciar nu are ce cenzura.

Pe de altă parte, inculpatul a beneficiat de aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 320¹ C. proc. pen., ceea ce înseamnă că el şi-a însuşit situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare, din care rezultă, pe de o parte că împreună cu alte persoane a recrutat părţile vătămate minore pentru a le exploata sexual, iar pe de altă parte că a înlesnit şi obţinut foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei de către alte părţi vătămate.

În aceste condiţii, în sarcina inculpatului s-au reţinut atât infracţiunea de trafic de minori, cât şi cea de proxenetism, astfel încât critica inculpatului este nefondată.

În ce priveşte cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., Curtea constată că inculpatului i-au fost aplicate pedepse în limitele reduse conform art. 320¹ C. proc. pen., ele reflectând gradul de pericol social concret al faptelor comise, durata activităţii infracţionale, contribuţia sa la săvârşirea acestora, dar şi circumstanţele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, fără ocupaţie, având drept unică sursă de venit banii obţinuţi din practicarea prostituţiei de către victimele infracţiunilor.

În raport cu aceste circumstanţe reale şi personale, pedepsele aplicate inculpatului sunt corespunzător dozate, iar faţă de cuantumul acestora (cea mai grea fiind de 5 ani închisoare) nu poate fi vorba despre o altă modalitate legală de individualizare a executării pedepsei decât cea stabilită de instanţa de fond.

În consecinţă, recursul inculpatului este nefondat şi va fi respins conform art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Va deduce prevenţia la zi.

Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat H.L. împotriva deciziei penale nr. 49/A din 15 septembrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 26 ianuarie 2011 la 15 decembrie 2011.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 600 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi suma de câte 100 RON, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele-părţi vătămate, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 decembrie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 4272/2011. Penal		ICCJ. Decizia nr. 4290/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea... →

ICCJ. Decizia nr. 4276/2011. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4276/2011. Penal