ICCJ. Decizia nr. 800/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 800/2011
Dosar nr. 598/1/2011
Şedinţa publică din 31 mai 2011
Asupra plângerii de faţă,
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele :
Prin plângerea formulată în temeiul art. 278l C. proc. pen. petentul P.D.C., cu domiciliul ales în municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, a cerut desfiinţarea rezoluţiei din data de 30 decembrie 2010 dată de procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost respinsă plângerea formulată împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale faţă de magistratul G.C.M. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi.
În motivarea plângerii a arătat că a formulat plângere penală împotriva procurorului G.C.M. şi a solicitat efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) pentru că în calitatea avută făptuitorul şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu cauzându-i grave prejudicii, şi infracţiunea de represiune nedreaptă prevăzută de art. 268 C. pen. pentru că a început urmărirea penală, a pus în mişcare acţiunea penală şi prin rechizitoriul nr. 28/P/2005 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi l-a trimis în judecată pentru ca prin sentinţa penală nr. 296/F din 2006 a Tribunalului Bistriţa Năsăud să fie achitat conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
În vederea soluţionării plângerii Înalta Curte a dispus ataşarea dosarelor nr. 578/P/2010 şi nr. 10911/4781/2/2/2010 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.
Verificând rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din 22 noiembrie 2010 pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei Înalta Curte reţine următoarele:
P.C.D., a formulat plângere penală împotriva magistratului G.C.M. din cadrul D.N.A. - Serviciul teritorial Iaşi pe care 1-a acuzat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi represiune nedreaptă fapte prevăzute şi pedepsite de art. 246 şi 268 C. pen.
În motivarea plângerii a susţinut că făptuitorul în calitate de procuror, în exerciţiul funcţiei şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu cauzându-i grave prejudicii, a început urmărire penală, a pus în mişcare acţiunea penală şi a întocmit rechizitoriul în dosarul nr. 28/P/2005 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi pentru infracţiunile prevăzute de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) şi 41 alin. (2) C. pen.; pentru tentativă la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 20 raportat la art. 215 alin. (1) şi (5) C. pen.; infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.; spălare de bani prevăzută de art. 28 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit. e) şi art. 18 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 şi infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 75 lit. a), toate cu aplicarea art. 33 C. pen.
Prin sentinţa penală nr. 296/F/2007 Tribunalul Bistriţa-Năsăud 1-a achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Ulterior pronunţării acestei hotărâri făptuitorul a activat dosarul nr. 25/P/2006 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi pentru fapte care au fost anterior disjunse din dosarul penal nr. 28/P/2005 iar prin rezoluţia din 26 iunie 2008 a început urmărirea penală împotriva sa pentru fapte care au făcut obiectul cercetării şi în dosarul nr. 28/P/2005.
În urma actelor premergătoare efectuate procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. motivând că P.D.C. a fost trimis în judecată pentru infracţiunile mai sus arătate, dosarul fiind înregistrat sub nr. 4543/2006 la Tribunalul Iaşi de unde prin încheierea nr. 6795/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost strămutat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi înregistrat sub nr. 107/112/2007.
Prin sentinţa penală nr. 296/F din 18 decembrie 2007 pronunţată de Secţia penală de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud inculpatul P.D.C. a fost achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondate apelurile formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj şi părţile civile A.N.A.F. şi BCR.
Împotriva acestei hotărâri s-a declarat recurs iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin decizia din 20 ianuarie 2010 a admis recursul D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, a casat decizia şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
Dosarul a fost reînregistrat sub nr. 107/2/112/2007 şi în prezent se află în curs de judecată, nefiind parcurse etapele jurisdicţionale prevăzute de lege în vederea exercitării controlului judecătoresc asupra actelor procurorului.
A motivat că soluţiile dispuse de procuror ca şi hotărârile pronunţate de instanţele de judecată nu pot constitui fapte penale în funcţie de nemulţumirea părţilor, acestea fiind supuse controlului jurisdicţional. Activitatea procurorului G.C.M. ar putea fi evaluată prin prisma ilicitului penal invocat în plângere numai după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabilă care să demonstreze „reaua-credinţă"; sau „grava neglijenţă"; a acestuia.
Împotriva acestei soluţii a făcut plângere, în temeiul art. 275 - 278 C. proc. pen. petentul, iar procurorul şef al Secţiei urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin rezoluţia din 30 decembrie 2010 a respins plângerea ca neîntemeiată.
Înalta Curte verificând rezoluţia de neînceperea urmăririi penale constată că aceasta este legală şi temeinică iar plângerea este nefondată.
Potrivit art. 17 din Legea nr. 304/2004 republicată, privind organizarea judiciară, desfiinţarea şi reformarea hotărârilor judecătoreşti sau a măsurilor şi actelor dispuse de procuror sunt permise, doar în cadrul căilor legale de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
Altfel spus, nu este permisă imixtiunea în actul de justiţie la intervenţia uneia din părţile pretins defavorizate prin hotărârile pronunţate, aceasta având la îndemână posibilitatea folosirii căilor de atac ordinare şi/sau extraordinare, cenzura unei hotărâri judecătoreşti şi respectiv a măsurilor şi actelor dispuse de către procuror realizându-se numai de către instanţele de judecată, sau de către procurorul ierarhic superior, conform procedurii prevăzută de art. 278 C. proc. pen., şi nu în cadrul unei anchete penale.
În cauzele aflate spre soluţionare, magistraţii judecători şi procurori se supun numai legii pronunţând soluţiile în funcţie de probele administrate şi în raport de propria convingere, iar nemulţumirea părţilor faţă de soluţia adoptată şi etichetarea acesteia drept abuzivă ori partinică, fără prezentarea niciunui element solid de natură să susţină această calificare, nu reprezintă un temei pentru angajarea răspunderii penale a magistraţilor ce au pronunţat-o.
Înalta Curte constată că soluţia de neîncepere a urmăririi penale este legală şi temeinică, şi în conformitate cu dispoziţiile art. 278l alin. (8) lit. a) C. proc. pen. urmează să se respingă plângerea ca nefondată şi să menţină rezoluţia atacată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul P.D.C. împotriva rezoluţiei nr. 578/P/2008 din 22 noiembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, pe care o menţine.
Obligă petiţionarul să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 31 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 808/2011. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 791/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
