ICCJ. Decizia nr. 817/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 817/2011
Dosar nr. 2764/1/2011
Şedinţa publică din 6 iunie 2011
Asupra plângerii penale de faţă;
În baza actelor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la data de 28 martie 2011 şi înregistrată sub nr. 2764/1/2011, petiţionarul A.I. a formulat plângere penală împotriva rezoluţiei dată în dosarul nr. 443/C/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
În motivarea plângerii, petentul arată că nu au fost examinate solicitările sale, au fost emise „acte false şi abuzive împotriva actelor probatorii”, nerespectându-se hotărârile judecătoreşti definitive.
În cauză s-a ataşat lucrarea nr. 45/C1/2011 cu privire la care s-a dat rezoluţia nr. 443 din 21 martie 2011 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
Din actele aflate la dosar, Înalta Curte reţine următoarea situaţie de fapt.
Petentul a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reiterând aspecte precizate anterior în alte sesizări şi a insistat ca Direcţia Naţională Anticorupţie să investigheze faptele pe care le reclamă.
Prin rezoluţia dată în cauză s-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petent, întrucât măsurile de restituire către petenţi a sesizărilor informe au caracter administrativ şi nu cad sub incidenţa art. 278 alin. (2), art. 275, art. 277 C. proc. pen. coroborate cu art. 222 alin. (2) din O.U.G. nr. 43/2002.
Înalta Curte reţine că, potrivit art. 2781 C. proc. pen., cenzura instanţei de judecată este limitată la soluţiile de neurmărire penală sau netrimitere în judecată, neputându-se interfera în activitatea organului de urmărire penală până la emiterea unei asemenea soluţii şi, cu atât mai puţin, în lipsa unei asemenea soluţii.
Or, în speţă, Înalta Curte constată că în cauză organul de urmărire penală nu a dispus una din soluţiile care, potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., pot fi atacate în faţa instanţei, iar pe de altă parte deşi intitulată „plângere penală” aceasta nu cuprinde menţiunile obligatorii oricărei astfel de plângeri.
În aceste condiţii, nefiind incidente nici dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. şi nici cele ale art. 222 alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă plângerea petentului, obligându-l la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petiţionarul A.I. împotriva lucrării nr. 443/C/2011 din 22 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 6 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 821/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 808/2011. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
|---|
