ICCJ. Decizia nr. 1151/2012. Penal. Mandat european de arestare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1151/2012
Dosar nr. 253/ 32/2012
Şedinţa publică din 12 aprilie 2012
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 41/MAE din 30 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală cauze minori şi familie, s-a dispus predarea persoanei solicitate autorităţilor judiciare italiene, sub condiţia prevăzută de art. 93 din Legea nr. 302/2004.
În temeiul art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autorităţile italiene, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 111 din Legea nr. 302/2004, pentru o durată de 24 de zile, începând cu data de 01 aprilie 2012 şi până la data de 24 aprilie 2012, orele 24:00.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută prin ordonanţa 596/II/5/2012 din data de 26 martie 2012, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de 26 martie 2012, orele 12:00 şi arestată prin încheierea nr. 6/MEA din data de 26 martie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, pentru o durată de 5 zile, începând cu data de 27 martie 2012 şi până la data de 31 martie 2012, orele 24:00.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus comunicarea hotărârii de executare a mandatului european de arestare autorităţii judiciare emitente, Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Tratate şi Ministerului Administraţiei şi Internelor - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Prin ordonanţa nr. 596/II/5/20i2 din data de 26 martie 2012 - în temeiul art. 101 din Legea nr. 302/2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus reţinerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de 26 martie 2012, orele 12:00, iar în baza art. 101 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, i-a adus la cunoştinţă persoanei solicitate motivele reţinerii.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, a sesizat Curtea de Apel Bacău pentru arestarea persoanei solicitate, potrivit art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în vederea executării mandatului european de arestare.
Prin încheierea nr. 6/MAE din data de 26 martie 2012, Curtea de Apel Bacău în temeiul art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată, cu referire la art. 101 din aceeaşi lege, a dispus arestarea persoanei solicitate pentru o durată de 5 zile, începând cu data de 27 martie 2012 şi până la data de 31 martie 2012, orele 24:00 şi a fixat termen la data de 30 martie 2012 pentru ca procurorul să prezinte mandatul european de arestare emis de autorităţile italiene.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut:
La data de 24 ianuarie 2012 s-a dispus de autorităţile judiciare italiene arestare persoanei solicitate M.M.A., în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz de cărţi de credit, manipularea de bunuri furate şi spălare de bani.
În drept, autorităţile italiene au arătat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile prevăzută de art. 81, 110, 440, 648 şi 648 bis C. pen. italian şi art. 55 din Legea nr. 231/2007.
În fapt, s-a reţinut ca în scopul de a trage profit pentru el sau pentru alţii, persoana solicitata M.M.A. a deţinut pe nedrept două carduri de plastic cu bandă magnetică care conţineau coduri de acces alfanumerice de la mai multe cărţi de credit ce dădeau posibilitatea la cumpărare de bunuri în scopul de a trage profit pentru el şi pentru alţii, au cumpărat şi au primit, cunoscând provenienţa acestora, două carduri de plastic cu benzi magnetice ce conţineau codurile de acces alfanumerice de la multe cărţi de credit, care le dădeau posibilitatea de cumpărare de bunuri, captate prin intermediul introducerii ilegale în sisteme de utilizare şi comunicare.
Potrivit legii penale italiene pedepsele prevăzute de lege pentru infracţiunile pentru care este cercetată penal persoana solicitată sunt de la 1 (un) an la 5 (cinci) ani închisoare, 2 (doi) ani la 8 (opt) ani închisoare şi, respectiv, 4 (patru) la 12 (doisprezece) ani închisoare.
Faptul că infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul unui anumit stat european nu exclude executarea pedepsei în statul al cărui cetăţean este persoana solicitată, cu deosebire atunci când posibilităţile de reintegrare socială este mai bună în statul de origine şi al cărui cetăţean este.
Decizia penală susmenţionată a fost atacată cu recurs de către petenta N.M.
Examinând hotărârea atacată, Înalta Curte constată că recursul declarat de petenta N.M. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor cuprinse în C. proc. pen., hotărârea judecătorească poate fi supusă căilor de atac ordinare - apelul şi recursul - acestea neputând fi exercitate împotriva unei hotărâri definitive care, potrivit dispoziţiilor art. 415 alin. (1) C. proc. pen., devin executorii.
Potrivit prevederilor art. 3851 alin (1) lit. e) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de curţii de apel şi curtea Militară de Apel.
În speţă, petenta N.M. a formulat recurs împotriva unei sentinţe pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală cauze minori şi familie, în soluţionarea mandatului european de arestare emis la data de 27 februarie 2012, împotriva persoanei solicitate M.M.A., prin care a fost admisă cererea formulată de Tribunalul Civil şi Penal din Moldovi - Italia, şi a dispus executarea mandatului european de arestare, emis la data 27 februarie 2012, luând act şi de consimţământul acestuia de a fi predat autorităţilor judiciare italiene, sentinţa fiind definitivă.
Aşa fiind, întrucât nu pot fi atacate cu recurs hotărârile definitive, recursul urmează a fi respins ca atare, conform prevederilor art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta N.M. împotriva sentinţei penale nr. 41/MAE din 30 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală cauze minori şi familie.
Obligă petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1163/2012. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... | ICCJ. Decizia nr. 1149/2012. Penal → |
|---|
