ICCJ. Decizia nr. 1658/2012. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizienr. 1658/2012

Dosar nr. 12987/121/2011/a3

Şedinţa publică din 18 mai 2012

Asupra recursului de faţă,

În baza lucrărilor Dosarului, constată următoarele.

Prin încheierea din 8 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 12987/121/2011, în baza art. 3002 raportat la art. 160b C. proc. pen., s-a dispus, menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului C.A. arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 147/U din 11 noiembrie 2011 emis de Tribunalul Galaţi, în Dosarul nr. 12006/121/2011, respingându-se cererile de revocare şi de înlocuire a măsurii arestării preventive.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 alin. (1) C. proc. pen. şi de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., constatând că măsura arestării preventive a inculpatului C.A. se situează pe coordonatele legalităţii, iar menţinerea acesteia este justificată.

S-a apreciat, de asemenea, că durata arestării preventive se situează în limitele generate de rezonabilitatea specifică unui proces echitabil, astfel cum rezultă şi din jurisprudenţa C.E.D.O., nefiind depăşit termenul rezonabil, având în vedere specificul probatoriului administrat în cauză.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul C.A., solicitând punerea sa în stare de libertate, motivat de faptul că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. în subsidiar, inculpatul a solicitat revocarea măsurii preventive sau înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Înalta Curte pe baza lucrărilor Dosarului va analiza recursul inculpatului numai sub aspectul dispoziţiei de menţinere a măsurii arestării preventive, încheierea atacată dobândind caracter definitiv în ceea ce priveşte dispoziţia de respingere a cererilor de revocare, respectiv înlocuire a măsurii arestării preventive, fiind avute în vedere dispoziţiile art. 141 alin. (1) C. proc. pen., conform cărora încheierea prin care instanţa de apel, în speţă Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, a respins cererile de revocare, înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, nu este supusă nici unei căi de atac.

Astfel, examinând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) şi art. 38514 C. proc. pen., numai sub aspectul dispoziţiei de menţinere a măsurii arestării preventive, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată, în exercitarea atribuţiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive.

Conform alin. (3) din acelaşi text de lege, când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.

În cauză, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori a procedat la efectuarea verificărilor şi a constatat că temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Înalta Curte în raport de împrejurările concrete de comitere a faptei, de gravitatea acesteia, cât şi de circumstanţele personale ale inculpatului, apreciază că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond.

În sarcina inculpatului C.A., s-a reţinut că în cursul lunii septembrie 2011 a pretins denunţătorului B.C.D. suma de 4000 RON, din care a primit în aceeaşi zi suma de 2000 RON, pretinzând că are influenţă asupra inspectorului general al I.Ş.J.G., în vederea angajării prietenei sale, numita I.F., ca profesor de geografie la o şcoală generală din comuna Umbrăreşti, iar în data de 10 noiembrie 2011 a primit şi a doua tranşă de bani, de 2000 RON şi doi pui prin intermediul soţiei sale, moment surprins în flagrant.

Pe de altă parte se constată că în cauză s-a dispus condamnarea inculpatului prin sentinţa penală nr. 179 din 16 martie 2012 a Tribunalului Galaţi în Dosarul nr. 12987/121/2011 la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie, hotărârea de condamnare, apelată de inculpat, constituind un temei suficient pentru a constata că menţinerea detenţiei provizorii este licită, respectându-se legislaţia internă şi prevederile C.E.D.O.

În acelaşi sens, Înalta Curte reţine că hotărârea de condamnare nedefinitivă nu alterează prezumţia de nevinovăţie şi nici dreptul inculpatului de a fi judecat într-un termen rezonabil, limitarea libertăţii acestuia încadrându-se în dispoziţiile şi limitele legii.

Aceste considerente justifică dispoziţia instanţei de apel de menţinere a arestării preventive, astfel că, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat va fi respins ca nefondat.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca onorariul apărătorului din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.A. împotriva încheierii din 8 mai 2012 a Curţii de Apel Galaţi- secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 12987/121/2011.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 225 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 18 mai 2012.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1658/2012. Penal