ICCJ. Decizia nr. 1687/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1687/2012
Dosar nr. 799/1/2012
Şedinţa publică din 22 mai 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 4379 din 06 decembrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală. în Dosarul nr. 5421/2/2010 a respins, ca nefondat recursul declarat de petiţionarul I.C. împotriva sentinţei penale nr. 290 din 28 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Împotriva acestei decizii, petentul a formulat contestaţie în anulare, motivată în scris, de faptul că R.I., intimata în cauză nu a fost audiată.
Contestaţia în anulare este inadmisibilă în principiu.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen.
Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor la lit. a)-e) din acelaşi text.
Cazul de contestaţie în anulare invocat este cel prev. de art. 386 lit. e) C. proc. pen., care în expresia legiuitorului se referă la „neascultarea inculpatului în recurs”.
Invocarea acestui caz este pur formală pentru următoarele motive:
Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară care are drept obiect o hotărâre definitivă prin care s-a soluţionat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunţată de o instanţă de recurs în cadrul procedurii prealabile prev. de art. 2781C. proc. pen.
Susţinerea contestatorului petent că intimata în cauză nu a fost audiată, ca şi caz de contestaţie în anulare [art. 386 lit. e) C. proc. pen.] nu se încadrează în această dispoziţie.
Aşa cum s-a arătat disp. art. 386 lit. e) C. proc. pen., se referă la neascultarea inculpatului în recurs atunci când aceasta era obligatorie potrivit art. 38514 alin. (1) C. proc. pen., ori 38516 alin. (1) C. proc. pen.
În speţă, hotărârea contestată este pronunţată de o instanţă de recurs, dar este o hotărâre pronunţată în cadrul procedurii reglementate de art. 2781 C. proc. pen., prin care se verifică doar legalitatea şi temeinicia unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, neavând caracteristicile unei hotărâri definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei.
Ca atare, motivul invocat de contestatorul petent „neaudierea intimatei” nu poate fi încadrată în disp. art. 386 lit. e) C. proc. pen.
Faţă de cele arătate, având în vedere că, potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanţa admite în principiu contestaţia în anulare numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege (termen, unul din cazurile prev. de art. 386 C. proc. pen., depunerea ori invocare unor dovezi care sunt la dosar), prin interpretarea „per a contrario” rezultă că, în situaţia în care una sau mai multe din aceste condiţii nu este (nu sunt) îndeplinite (îndeplinite) soluţia este respingerea ca inadmisibilă a contestaţiei în anulare.
Aşa fiind, prezenta contestaţie în anulare nu îndeplineşte condiţiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul I.C. cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul I.C. împotriva deciziei penale nr. 4379 din 06 decembrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 5421/2/2010.
Obligă contestatorul la plata sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 22 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1686/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1688/2012. Penal → |
|---|
