ICCJ. Decizia nr. 1723/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1723/2012
Dosar nr. 11062/121/2011
Şedinţa publică din 24 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală 842 din 25 noiembrie 2011 a Tribunalului Galaţi, în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b)1 şi alin. (3) C. pen., în referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A.P. la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 ani, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b), d) şi e) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de viol (faptă comisă la 15/16 septembrie 2011).
În baza art. 20 C. pen.. raportat la art.203 C. pen.. cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii în cuantum de 2 ani pentru săvârşirea, la aceeaşi dată, a infracţiunii de incest.
În temeiul disp. art. 33 lit. b), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul A.P. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 ani, sporită la 9 ani închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.
În conformitate cu disp. art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului mai sus menţionat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut, starea de arest a inculpatului A.P. iar în conformitate cu disp. art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată acestuia perioada executată în stare de reţinere şi arest preventiv începând cu data de 16 septembrie 2011 la zi.
S-a constatat că partea vătămată A.C. (prin reprezentant legal A.I.) nu a formulat pretenţii civile în cauză.
În conformitate cu disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.
În temeiul disp. art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă de 1400 lei, sumă înglobând şi onorariul de apărător desemnat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că în noaptea de 15/16 septembrie 2011 inculpatul A.P. a încercat să întreţină raport sexual anal cu partea vătămată A.C., fiul său în vârstă de 8 ani, activitatea infracţională fiind întreruptă de intervenţia martorei A.I. - soţia inculpatului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul A.P., solicitând reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei sub limita minimului special prevăzut de lege.
Prin decizia penală nr. 31/A din 16 februarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost admis apelul declarat de inculpat, a fost desfiinţată în parte sentinţa penală 842 din 25 noiembrie 2011 a Tribunalului Galaţi şi în rejudecare, a fost redusă de la 8 ani închisoare la 6 ani şi 6 luni închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului A.P. pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b)1, alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi de la 2 ani închisoare la 1 an şi 2 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În baza art. 33 lit. b), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele principale stabilite în prezenta hotărâre şi pedeapsa complementară aplicată prin hotărârea apelată urmând ca inculpatul A.P. să execute pedeapsa principală cea mai grea de 6 ani şi 6 luni închisoare sporită la 7 ani închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b), d), e) C. pen. pe o durată de 4 ani.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
În baza art. 383 alin. (1)1 şi art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului A.P.
În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 16 septembrie 2011 la zi.
Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate, ca urmare a reţinerii în favoarea sa a circumstanţelor atenuante.
Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate de inculpat, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţele au reţinut corect faptele şi vinovăţia inculpatului, i-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispoziţiilor legale şi au individualizat în mod just pedeapsa aplicată.
În raport de gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârşite, reflectat de modul în care inculpatul a conceput şi realizat infracţiunea de viol şi incest (a încercat să întreţină raport sexual anal cu fiul său în vârstă de 8 ani), de consecinţele faptei asupra părţii vătămate (care prezintă simptome ale tulburărilor de stres post-traumatic cu manifestări la nivelul reacţiilor cognitive, somatice, emoţionale şi relaţionale, stări de apatie, oboseală, dureri abdominale şi somn agitat), precum şi de datele ce caracterizează persoana acestuia, rezultă că instanţele au individualizat în mod just cuantumul pedepsei aplicate, acordând eficienţă criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanţa de apel a avut în vedere circumstanţele personale ale inculpatului, care s-a prevalat de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. şi au valorificat procedural aceste dispoziţii, prin reducerea cuantumului pedepsei, care nu se mai impune a fi coborât, dată fiind gravitatea faptei săvârşite.
Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul declarat de recurentul inculpat A.P. împotriva deciziei penale nr. 31/A din 16 februarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat A.P. împotriva deciziei penale nr. 31/A din 16 februarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi a arestării preventive, de la 16 septembrie 2011 la 24 mai 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1703/2012. Penal. Contestaţie la executare... | ICCJ. Decizia nr. 1734/2012. Penal → |
|---|
