ICCJ. Decizia nr. 1878/2012. Penal. Recuzare (art. 51 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1878/2012
Dosar nr. 2798/1/2012
Şedinţa publică din 31 mai 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;
Prin încheierea de şedinţă din data de 30 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Suceava - Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, în dosarul nr. 194/39/2012, a fost respinsă cererea formulata de petentul D.I.C. având ca obiect cererea de recuzare a doamnei procuror T.D.
Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că, prin cererea depusă la 30 martie 2012, în faţa instanţei, petentul D.I.C. a recuzat pe doamna procuror T.D., în motivare, petentul a indicat dispoziţiile codului de procedură penală, capitolul recuzare. A mai arătat că dosarul nr. 194/39/2012 este format ca urmare a unui alt dosar al Curţii de Apel Suceava, al cărui număr îl va indica ulterior, în care s-a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Consideră că la această din urmă instituţie se încalcă cu regularitate dispoziţiile art. 76 C. proc. pen.
Împotriva încheierii de şedinţă din Camera de Consiliu de la 30 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Suceava - Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, a declarat recurs, petentul D.I.C.
Înalta Curte, examinând cauza sub aspectul admisibilităţii căii de atac împotriva unei încheieri de respingere a unei cereri de recuzare constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare, nu poate fi atacată separat cu recurs, întrucât legea nu prevede posibilitatea atacării separat cu recurs a unei asemenea hotărâri.
Astfel, prin O.U.G. nr. 55/2004 a fost abrogat alin. (7) al art. 52 C. proc. pen. ale cărei prevederi reglementau calea de atac a recursului separat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, aşa încât o astfel de hotărâre poate fi atacată cu recurs numai odată cu sentinţa recurată.
Prin urmare, încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare formulată de petentul D.I.C. nu poate fi atacată separat cu recurs.
Pentru considerentele expuse recursul formulat de petentul D.I.C. împotriva încheierii prin care i s-a respins cererea de recuzare este inadmisibil.
Faţă de cele menţionate, Curtea, in baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. va respinge ca inadmisibil recursul şi în temeiul art. 192 alin. (2) din acelaşi cod îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul D.I.C. împotriva încheierii din 30 martie 2012 a Curţii de Apel Suceava - Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 mai 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1877/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1880/2012. Penal → |
---|