ICCJ. Decizia nr. 209/2012. Penal. Organizarea, conducerea sau finanţarea unor operaţiuni privitoare la droguri (Legea 143/2000 art. 10). Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2), trafic internaţional de droguri (Legea 143/2000 art. 3). Recurs

Decizii penale ICCJ 2012

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 209/2012

Dosar nr.62959/3/2010

Şedinţa publică din 25 ianuarie 2012

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti din data de 21 decembrie 2010, au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv inculpaţii P.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; trafic de droguri de mare risc, art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.V., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de organizare a faptei de trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 10 (teza 1) din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; organizare a faptei de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 10 (teza 1) din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) C. penal şi B.S.C., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de organizare a faptei de trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 10 (teza 1) din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; organizare a faptei de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 10 (teza 1) din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicare art. 33 lit. b) C. pen.

În fapt, s-au reţinut următoarele:

La data de 04 noiembrie 2010 sub organizarea inculpaţilor B.S.C. şi B.V., inculpata P.M. a introdus pe teritoriul României cantitatea de 1000,7 grame heroină, a deţinut şi a transportat pe teritoriul României cantitatea de 1000,7 grame heroină.

În perioada octombrie - noiembrie 2010 inculpaţii B.S.C. şi B.V. au organizat cumpărarea din Grecia şi introducerea pe teritoriul României a cantităţii de 1000,7 grame heroină, prin intermediul coinculpatei P.M. şi au organizat transportarea pe teritoriul României a cantităţii de 1000,7 grame heroină, prin intermediul inculpatei P.M.

În cursul cercetării judecătoreşti, au fost audiaţi inculpaţii, cu privire la care Tribunalul a constatat că nu sunt incidente dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. şi s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen. şi art. 329 alin. (3) C. proc. pen. cu privire la martorii asistenţi propuşi prin rechizitoriu.

Prin sentinţa penală nr. 394 din 13 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti secţia I penală în dosarul nr. 62959/3/2010.

I. În baza art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnată inculpata P.M. la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată P.M. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite cele două pedepse principale, inculpatei dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, de 6 (șase) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară cea mai grea, respectiv pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatei P.M.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei reţinerea şi arestarea preventivă din data de 04 noiembrie 2010 la zi.

II. În baza art. 10 teza I din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.V. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de organizare a traficului internaţional de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 10 teza I din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de organizare a traficului de droguri de mare risc.

În baza art. 33 lit. b) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite cele două pedepse principale, inculpatului B.V. dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, de 7 (şapte) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, respectiv pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului B.V.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.V. reţinerea şi arestarea preventivă din data de 04 noiembrie 2010 la zi.

III. În baza art. 10 teza I din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.S.C. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de organizare a traficului internaţional de droguri de mare risc.

În baza art. 10 teza I din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.S.C. la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de organizare a traficului de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

în baza art. 33 lit. b) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite cele două pedepse principale, inculpatului B.S.C. dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, de 7 (şapte) ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului B.S.C.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.S.C. reţinerea şi arestarea preventivă din data de 05 noiembrie 2010 la zi.

În baza art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea, în vederea distrugerii, a cantităţii de 996,5 g heroină în amestec cu cofeină şi paracetamol, rămasă după efectuarea analizei de laborator, indisponibilizată la I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O. conform dovezii din 06 decembrie 2010.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii B.V. şi B.S.C. la plata sumei de câte 2.500 lei fiecare şi inculpata P.M. la plata sumei de 2.600 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul a reţinut următoarele:

Inculpaţii B.V. şi B.S.C. au organizat procurarea din Grecia a cantităţii de 1000,7 grame heroină, iar coinculpata P.M. a avut rolul de „cărăuş", aşa cum a rezultat din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice efectuate de inculpaţi.

Astfel, la data de 04 noiembrie 2010, în jurul orelor 15:00, lucrătorii de poliţie au organizat un dispozitiv de supraveghere în zona Punctului Naţional de Control - Trecere a Frontierei Giurgiu - Ruse, cu ocazia controlului documentelor persoanelor aflate în autocar stabilindu-se că între călători se afla şi inculpata P.M.

După efectuarea acestei activităţi desfăşurate de lucrătorii vamali, autocarul s-a deplasat pe ruta Giurgiu-1 Decembrie-Bucureşti.

La sosirea în Bucureşti, după parcarea autocarului, inculpata P.M. a luat din cala acestuia o geantă de culoare neagră, a ieşit din parcare, a urcat într-un taxi şi s-a deplasat pe str. Viilor către Calea Rahovei, după care şi-a continuat deplasarea către Piaţa Unirii.

S-a procedat la imobilizarea inculpatei P.M. iar cu ocazia controlului bagajelor au fost găsite două calupuri paralelipipedice învelite în scotch de culoare maro (proba nr. 1) şi o bucată solidă învelită în scotch de culoare maro (proba nr. 2) cu privire la care inculpata P.M. a declarat că aceste pachete i-au fost date în Grecia, de către un bărbat a cărui identitate nu o cunoaşte şi urma să le înmâneze „altcuiva" în Bucureşti.

Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică din 12 noiembrie 2010 a rezultat că proba nr. 1 este constituită din cantitatea de 1000,7 grame pulbere care conţine heroină, iar proba nr. 2 conţine cantitatea de 1328,6 grame cofeină şi paracetamol şi nu conţine substanţe supuse controlului conform Legii nr. 143/2000, aspecte care confirmă convorbirile telefonice.

Cantitatea de 996,5 grame heroină rămasa în urma analizelor de laborator a fost depusă la camera de corpuri delicte, conform Dovezii din 06 decembrie 2010.

Situaţia de fapt expusă mai sus a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesele verbale de transcriere a convorbirilor şi comunicărilor telefonice efectuate de inculpaţi, procesul verbal de prindere în flagrant a inculpatei P.M., raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 12 noiembrie 2010 şi declaraţiile inculpaţilor.

În faţa instanţei, inculpaţii nu au avut o atitudine sinceră, arătând că nu se ocupă cu traficul de droguri.

Inculpata P.M. a arătat că ceilalţi doi inculpaţi nu au pus banii pentru transportul de heroină, ea nu trebuia să primească bani de la aceştia, ci de la S.P., iar singurul său scop era acela de a ajuta familia.

Inculpatul B.S.C. a declarat că nu a avut nicio legătură cu inculpata P.M., l-a ajutat pe inculpatul B.V., care este vărul său, întrucât acesta avea nevoie de bani, fiind doar garant al acestuia şi nu a primit niciun ban.

Inculpatul B.V. a menţionat că nu i-a dat inculpatei P.M. decât banii ce reprezentau contravaloarea biletului de autocar, fără a-i promite alţi bani, rugând-o să îi ajute întrucât erau ameninţaţi din cauza faptului că marfa anterioară dată lui S.P. nu conţinea heroină, ci doar paracetamol, precizând că nici el şi nici vărul său nu ar fi urmat să primească bani.

Apărările inculpaţilor sunt însă contrazise de convorbirile telefonice din care rezultă că inculpaţii B.S.C. şi B.V. au organizat transportul de heroină din Grecia, că inculpata P.M. avea rolul de cărăuş şi nu se afla la prima plecare, precum şi faptul că fiecare urma să primească bani.

Inculpaţii au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare, în sensul înlăturării art. 10 teza I din Legea nr. 143/2000, însă această solicitare este neîntemeiată pentru motivele expuse mai sus, din probele administrate rezultând că aceştia au organizat atât cumpărarea din Grecia şi introducerea în ţară a cantităţii de 1000,7 g heroină cât şi transportul acesteia pe teritoriul României.

În drept, s-a reţinut că fapta inculpatei P.M., constând în aceea că la data de 04 noiembrie 2010 sub organizarea inculpaţilor B.S.C. şi B.V. a introdus pe teritoriul României cantitatea de 1000,7 grame heroină întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Fapta aceleiaşi inculpate care la data de 04 noiembrie 2010 sub organizarea inculpaţilor B.S.C. şi B.V. a deţinut şi a transportat pe teritoriul României cantitatea de 1000,7 grame heroină, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

În drept, fapta inculpatului B.V., constând în aceea că în perioada octombrie - noiembrie 2010 împreună cu coinculpatul B.S.C. a organizat cumpărarea din Grecia şi introducerea pe teritoriul României a cantităţii de 1000,7 grame heroină, prin intermediul coinculpatei P.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizare a traficului internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 10 teza 1 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Fapta inculpatului B.V., constând în aceea că în perioada octombrie - noiembrie 2010 împreună cu coinculpatul B.S.C. a organizat transportarea pe teritoriul României a cantităţii de 1000,7 grame heroină, prin intermediul inculpatei P.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizare a traficului de droguri de mare risc prev. de art. 10 teza 1 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 .

În drept, fapta inculpatului B.S.C., constând în aceea că în perioada octombrie - noiembrie 2010 împreună cu coinculpatul B.V. a organizat cumpărarea din Grecia şi introducerea pe teritoriul României a cantităţii de 1000,7 grame heroină, prin intermediul coinculpatei P.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizare a traficului internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 10 teza 1 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Fapta inculpatului B.S.C., constând în aceea că în perioada octombrie - noiembrie 2010 împreună cu coinculpatul B.V. a organizat transportarea pe teritoriul României a cantităţii de 1000,7 grame heroină, prin intermediul inculpatei P.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizare a traficului de droguri de mare risc, prev. de art. 10 teza 1 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Instanţa a dispus condamnarea inculpaţilor la pedeapsa închisorii pentru infracţiunile săvârşite, la individualizarea pedepselor aplicate ţinându-se seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, modalitatea de săvârşire. cantitatea mare de drog, natura acestuia, persoana inculpatei P.M. care a mai fost trimisă în judecată pentru fapte similare într-un alt dosar, reţinând totodată circumstanţe atenuante în favoarea inculpatei P.M. - art. 74 alin. (2) C. pen., respectiv rolul acesteia de „cărăuş", iar în favoarea inculpaţilor B.S.C. şi B.V., circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., lipsa antecedentelor penale, făcând aplicarea art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru toţi inculpaţii şi stabilind pedepsele sub minimul special prevăzut de lege.

De asemenea. Tribunalul a apreciat că în privinţa inculpaţilor scopul pedepsei poate fi atins numai prin privarea acestora de libertate.

A fost dedusă reţinerea şi arestarea preventivă până la zi a fiecărui inculpat şi s-a menţinut starea de arest.

În baza art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităţii de 996,5 grame heroină în amestec cu cafeina şi paracetamol rămasă după efectuarea probelor de laborator, indisponibilizată la I.G.P.R. - D.CJ.S.E.O. conform dovezii din 06 decembrie 2010.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Onorariul parţial, în cuantum de 100 lei, pentru apărătorul din oficiu al inculpatei P.M. s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii B.S.C., B.V. şi P.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Astfel, în motivele susţinute de procuror, s-a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpaţilor prin reţinerea de circumstanţe atenuante şi coborârea sub minimul special prevăzut de lege, în condiţiile în care ei au săvârşit fapte grave la regimul traficului de droguri de mare risc, în concurs real, şi nu sunt la primul conflict cu legea penală.

Inculpaţii apelanţi au criticat hotărârea primei instanţe tot privitor la pedepsele aplicate pe care le apreciază prea severe în raport de circumstanţele reale ale faptelor şi datele ce îi caracterizează, atitudinea sinceră adoptată, referatele de evaluare socială, situaţia familială, recunoaşterea în faţa instanţei înainte de începerea cercetării judecătoreşti pentru a beneficia de disp. art. 320¹ C. proc. pen., solicitând ca acestea să fie reduse spre minimul prevăzut de lege în raport de care să fie posibilă şi suspendarea lor sub supraveghere.

Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia nr. 284/A din 27 septembrie 2011, secţia a II-a penală a admis apelurile declarate de inculpaţii P.M., B.V. şi B.S.C., împotriva sentinţei penale nr. 394/F din 13 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 62959/3/2010.

A desfiinţat, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând, în fond:

A descontopit pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor şi repune în individualitatea lor pedepsele componente, astfel:

1) În baza art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat inculpata P.M. la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320¹alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele două pedepse principale, inculpatei P.M. dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, de 6 (șase) ani închisoare.

A dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la 04 noiembrie 2010 la zi şi menţine măsura arestării preventive a inculpatei P.M.

2) În baza art. 10 teza I din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.V. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea traficului internaţional de droguri de mare risc.

În baza art. 10 teza I din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de organizare a traficului de droguri de mare risc.

În baza art. 33 lit. b) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele două pedepse principale, inculpatului B.V. dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, de 7 (şapte) ani închisoare.

A dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la 04 noiembrie 2010 la zi şi menţine măsura arestării preventive a inculpatului B.V.

3) În baza art. 10 teza I din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.S.C. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de organizare a traficului internaţional de droguri de mare risc.

În baza art. 10 teza I din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de organizare a traficului de droguri de mare risc.

În baza art. 33 lit. b) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele două pedepse principale, inculpatului B.S.C. dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, de 7 (şapte) ani închisoare

A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.S.C. reţinerea şi arestarea preventivă de la data de 05 noiembrie 2010 la zi şi a menţinut starea de arest.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

II. A respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Hotărârea a fost pronunţată în majoritate;

Cu opinia separată a domnului judecător C.L. în sensul admiterii apelului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a majorării pedepselor aplicate inculpaţilor P.M., B.V. şi B.S.C., respectiv a respingerii apelurilor declarate de inculpaţi.

Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut că situaţia de fapt reţinută de prima instanţă corespunde materialului probator strâns la urmărirea penală si constă în fapta inculpaţilor B.V. şi B.S.C. de a fi organizat un transport internaţional de droguri de mare risc prin introducerea în România a unei cantităţi de 1000,7 grame heroină si ulterior transportul acesteia pe teritoriul tării, ambele fapte prin intermediul inculpatei P.M. care a asigurat rolul de „cărăuş" din Grecia până în România, fapte petrecute în perioada octombrie-noiembrie 2010.

La termenul de judecată din 15 februarie 2011, anterior începerii cercetării judecătoreşti, inculpaţii au declarat că înţeleg să se prevaleze de disp. art. 320¹ C. proc. pen., în scopul reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Deşi această atitudine nu mai impunea administrarea vreunui probatoriu iar inculpaţii au solicitat doar depunerea unor acte în circumstanţiere şi referate de evaluare ale Serviciului de Probaţiune, instanţa a păşit la audierea lor şi a constatat că declaraţiile date nu concordă cu conţinutul convorbirilor audio, înregistrate în baza unui mandat, apărând ca fiind nesincere, caz în care nu se mai pot aplica dispoziţiile art. 320 C. proc. pen.

Instanţa de apel a constatat că probatoriul strâns în faza de urmărire penală se bazează exclusiv pe convorbirile telefonice dintre inculpaţi, interceptate în baza unui mandat emis de judecător, în care din frânturi de fraze eliptice de subiect sau predicat, se înţelege ce operaţiuni urmau să întreprindă inculpaţii cu menţiunea că se suprapun două fapte, una privind o cantitate de 1.300 grame cafeina în amestec cu paracetamol adusă din Grecia şi refuzată la comercializare de consumatorii care şi-au dat seama că nu este vorba de un drog şi o a doua pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată în prezenta cauză, respectiv transportul internaţional al cantităţii de droguri de mare risc, de 1000,7 grame heroină din Grecia în România şi ulterior pe teritoriul României, organizat de inculpaţii B.V. şi B.S.C., folosind-o drept cărăuş pe inculpata P.M.

Lăsându-i pe inculpaţi să declare tot ce ştiu în legătură cu comiterea infracţiunilor imputate, aceştia au amestecat, în relatările lor, planurile celor două acţiuni rezultând o situaţie combinată - fapt ce explică şi neconcordanţa dintre o relatare orală a unor fapte şi redarea unui dialog consumat între inculpaţi pe telefon, însă chiar astfel explicitate, în esenţa lor, confirmă că ei au săvârşit infracţiunile reţinute prin rechizitoriu şi că le recunosc.

În opinie majoritară, Curtea a apreciat că, după însuşirea în totalitate a materialului probator aflat la dosar şi declaraţia expresă a inculpaţilor, până la începerea cercetării judecătoreşti, că solicită aplicarea disp. art. 320¹ C. proc. pen., renunţând astfel la administrarea oricăror alte probe, cu excepţia celor în circumstanţiere, instanţa de fond în mod greşit a procedat la audierea lor, în afara normelor ce reglementează această procedură de soluţionare cu celeritate a cauzelor penale în lumina dispoziţiilor Legii nr. 202/2010, îngreunându-le situaţia de care s-au prevalat.

De aceea, Curtea admiţând apelurile inculpaţilor va reţine în favoarea acestora disp. art. 320¹ C. proc. pen.

Pe aspectul individualizării pedepselor, motiv invocat atât de procuror - pentru o înăsprire a lor dar şi de inculpaţi - pentru o reducere mai substanţială care să permită şi o executare prin suspendare sub supraveghere, Curtea a constatat că apelurile nu sunt fondate.

La individualizarea pedepselor, prima instanţă a dat eficienţă deplină criteriilor instituite de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

S-au avut în vedere, limitele de pedeapsă ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor - traficul internaţional de droguri de mare risc şi transportul unei cantităţi însemnate din Grecia până în România (1000,7 g heroină), gradul de pericol social concret şi modalitatea în care au fost săvârşite, dar şi circumstanţele atenuante reţinute de judecătorul fondului, aşa încât cuantumurile pedepselor au fost reduse corespunzător sub minimul special prevăzut de lege conform art. 76 C. pen.

În calea de atac a apelului, Curtea a constatat, că inculpaţii se bucură de circumstanţele atenuante reţinute la fond, inculpata P.M. - în vârstă înaintată, rudă cu cei doi inculpaţi, acţionând conjunctural în situaţia în care nora ei se afla în Grecia, neştiutoare de carte dar cu o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, inculpaţii B.V. şi B.S.C., în sarcina cărora se reţine că nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, formularea unui denunţ cu privire la persoane angrenate în traficul de droguri, caracterizările depuse la dosar.

La toate acestea, Curtea a dat eficienţă şi disp. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. faţă de faptul că înainte de începerea cercetării judecătoreşti cu toţii şi-au manifestat sinceritatea şi au solicitat ca judecarea lor să se facă în raport de probele strânse la urmărirea penală, încât pedeapsa ce se va aplica să fie redusă în limitele ei cu 1/3.

Instanţa de apel a mai avut în vedere că în sarcina inculpaţilor B.V. şi B.S.C. s-au reţinut disp. art. 10 din Legea nr. 143/2000 ca urmare a organizării, conducerii şi finanţării unor fapte penale la regimul traficului de droguri, pentru care limitele maxime ale pedepselor prevăzute în art. 2-9 din lege se majorează cu 3 ani, însă modul în care a fost desfăşurată activitatea infracţională, respectiv angrenarea a trei membrii dintr-o familie (fraţii B. şi soacra unuia dintre ei) nu relevă un grup care şi-a cooptat membrii diferiţi cu sarcini precise, remunerate şi prestabilite ci, mai degrabă, o activitate conjuncturală în care au apelat cu încredere unii la alţii tocmai datorită relaţiilor de rudenie în care se aflau. Opinia separată a judecătorului C.L. a avut în vedere următoarele considerente: A apreciat că se impunea admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sentinţa fiind netemeinică sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor P.M., B.V. şi B.S.C.

A avut în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor, cantitatea relativ mare de heroină ce a fost introdusă şi traficată pe teritoriul ţării, împrejurarea că depistarea activităţilor infracţionale nu s-a putut realiza decât cu mare greutate, prin intermediul convorbirilor telefonice, ceea ce denotă o specializare a inculpaţilor în acest gen de operaţiuni, toate aceste elemente impregnând faptelor un pericol social concret foarte ridicat şi reliefând totodată o periculozitate sporită a celor trei inculpaţi.

în acest sens, este necesar a se avea în vedere faptul că inculpata P.M. a mai fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni de trafic de droguri de mare risc, iar inculpaţii B.V. şi B.S.C. au avut calitatea de organizatori ai respectivului transport, fiind evidentă implicarea lor împreună cu alţi narcotraficanţi în comercializarea unor cantităţi mari de droguri provenite din Grecia.

Raportat acestor împrejurări, prima instanţă trebuia să aplice inculpaţilor pedepse mai severe, scopul preventiv şi educativ al acestora putând fi realizat numai în acest fel.

A considerat că judecata în fond nu putea avea loc conform procedurii reglementate de art. 320^AA C. proc. pen., întrucât inculpaţii nu au recunoscut faptele în modalitatea expusă în rechizitoriu, P.M. susţinând în faţa primei instanţe că nu a primit de la ceilalţi inculpaţi vreo sumă de bani pentru transportul drogurilor şi că declaraţiile de la parchet nu au fost scrise de ea, B.V. şi B.S.C. adoptând aceeaşi poziţie, negând că ar fi organizatorii sau finanţatorii acestei activităţi infracţionale, astfel că se impunea respingerea apelurilor declarate de aceştia.

Împotriva deciziei penale nr. 284/A din 27 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală au declarat recurs inculpaţii B.S.C., B.V. şi P.M., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 62959/3/2010.

Recurentul inculpat B.S.C. a invocat motivul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. şi a solicitat reducerea cuantumului pedepsei şi reținerea circumstanţelor atenuante prevăzute de dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. şi aplicare a dispoziţiilor art. 86¹ C. pen.

Recurentul inculpat B.V. a invocat motivul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. şi a solicitat reducerea cuantumului pedepsei şi aplicarea dip. art. 86¹ sau art. 81. C. pen. Recurenta inculpata P.M. a invocat motivul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. şi a solicitat reducerea cuantumului pedepsei şi aplicarea dip. art. 86¹ C. pen.

Examinând hotărârile atacate atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, conform art. 385⁶ alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursurile declarate de inculpaţii B.S.C., B.V., P.M., nu sunt fondate, având în vedere următoarele considerente:

Referitor la stabilirea încadrării juridice dată faptelor, a stabilirii pedepselor şi modalitatea de executare a acestora, instanţa de fond a dat eficienţă maximă criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social concret al faptelor. modalitatea de săvârşire, cantitatea mare de drog, natura acestuia, persoana inculpatei P.M. care a mai fost trimisă în judecată pentru fapte similare într-un alt dosar, reţinând totodată circumstanţe atenuante în favoarea inculpatei P.M., art. 74 alin. (2) C. pen., respectiv rolul acesteia de „cărăuş", iar în favoarea inculpaţilor B.S.C. si B.V.. circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., lipsa antecedentelor penale, făcând aplicarea art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru toţi inculpaţii si stabilind pedepsele sub minimul special prevăzut de lege respectiv, de 7 ani închisoare pentru inculpaţii B.V. si B.S.C. si 6 ani închisoare în sarcina inculpatei P.M.

De asemenea tribunalul a apreciat că în privinţa inculpaţilor scopul pedepsei poate fi atins numai prin privarea acestora de libertate.

Înalta Curte reţine că, atitudinea corespunzătoare a inculpaţilor presupune nu numai lipsa antecedentelor penale (în cazul inculpaţilor B.V. şi B.S.C.), ci şi conduita corectă şi firească faţă de familie, relaţii de muncă, şi în general, privită şi în raport cu întreg contextul relaţiilor sociale pe care inculpaţii le-au dezvoltat.

Împrejurarea că infracţiunile prevăzute de art. 10 raportat la art. 3 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000 sunt infracţiuni care au un pericol social ridicat aşa încât legiuitorul a manifestat severitate atunci când a stabilit limitele pedepselor, ce nu exclud însă, ca în procesul de individualizare judecătorească a executării pedepsei, ţinându-se cont de gravitatea concretă a faptelor, de condiţiile de comitere, de persoana infractorilor şi de posibilităţile lor de reeducare, să se dispună chiar şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, sau suspendarea condiţionată a executării pedepsei, atâta vreme cât sunt îndeplinite toate condiţiile aplicării acestei instituţii, însă faţă de împrejurarea că inculpata P.M. a introdus în ţară cantitatea de 1000,7 grame heroină operaţiune ce a fost organizată de coinculpaţii B.S.C. şi B.V., în perioada octombrie-noiembrie 2010 reprezintă o faptă gravă, astfel încât pedepsele reţinute în sarcina inculpaţilor au fost corect individualizate.

Pentru toate aceste considerente, înalta Curte, constată că ambele instanţe au examinat, în mod judicios, aplicarea criteriilor obiective ce caracterizează procesul de individualizare judiciară a pedepselor, concretizat în modul de stabilire a pedepselor rezultante de 7 ani închisoare în sarcina inculpaţilor B.V. şi B.S.C. şi 6 ani închisoare în sarcina inculpatei P.M., precum şi modul de executare a pedepsei respectiv, în regim de detenţie pentru toţi inculpaţii, evidenţiind, faptul că dincolo de pericolul social generic al infracţiunilor săvârşite, au fost reţinute de instanţa de apel dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. subliniind caracterizările evidenţiate în persoana inculpaţilor (respectiv referatele de evaluare emise de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti), astfel că o nouă cenzură cu privire la individualizarea pedepsei atât ca şi cuantum cât şi ca modalitate de executare nu se mai impune.

În raport cu cele menţionate, înalta Curte nu poate avea în vedere criticile formulate în recurs de către inculpaţi, în sensul reţinerii circumstanţelor prevăzute de dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. solicitate de către inculpaţi şi reducerea pedepselor într-un cuantum mult mai redus care să poată permite aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ sau art. 81 C. pen. în favoarea celor trei inculpaţi, întrucât în cauză pedepsele aplicate, reflectă respectarea principiului proporţionalităţii între gravitatea faptelor comise şi profilul socio-moral şi de personalitate al inculpaţilor, nejustificându-se diminuarea pedepselor sau stabilirea unei alte modalităţi de executare a pedepselor, astfel încât nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 385 pct. 14 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, înalta Curte, în baza art. 385¹⁵ alin. (2) lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.S.C., B.V. şi P.M. împotriva deciziei penale nr. 284/A din 27 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Va deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpaţilor B.V. şi P.M., durata reţinerii şi arestării preventive de la 4 noiembrie 2010 la 25 ianuarie 2012, iar din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului B.S.C., durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 noiembrie 2010 la 25 ianuarie 2012.

În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obliga inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.S.C., B.V. şi P.M. împotriva deciziei penale nr. 284/A din 27 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpaţilor B.V. şi P.M., durata reţinerii şi arestării preventive de la 4 noiembrie 2010 la 25 ianuarie 2012, iar din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului B.S.C., durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 noiembrie 2010 la 25 ianuarie 2012.

Obligă recurenta inculpată P.M. la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi B.S.C. şi B.V. la plata sumei de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul parţial al apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 ianuarie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 2091/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2089/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 209/2012. Penal. Organizarea, conducerea sau finanţarea unor operaţiuni privitoare la droguri (Legea 143/2000 art. 10). Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2), trafic internaţional de droguri (Legea 143/2000 art. 3). Recurs