ICCJ. Decizia nr. 2743/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2743/2012
Dosar nr. 2554/54/2011
Şedinţa publică din 10 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 74 din 13 martie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.I., împotriva Rezoluţiei din data de 08 decembrie 2011, pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. 576/P/2011.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. petiţionarul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre Curtea de Apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin Rezoluţia nr. 576/P/2011 din data de 16 noiembrie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în baza art. 288 rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de comisarul şef O.E.M. din cadrul I.P.J. Dolj - Serviciul de investigare a fraudelor, pentru infracţiunea prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În motivarea rezoluţiei, s-au reţinut următoarele:
La data de 20 iunie 2011 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova plângerea formulată de persoana vătămată C.I. împotriva ofiţerului de poliţie comisar şef O.E.M., din cadrul I.P.J. Dolj - Serviciul de investigare a fraudelor, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Potrivit plângerii şi declaraţiei persoanei vătămate fapta de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sesizată ar fi constat în aceea că ofiţerul de poliţie O.E.M. a tergiversat cercetările în dosarele penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova sub nr. 3409/P/2010 şi nr. 14244/P/2010, care au ca obiect plângerile sale formulate împotriva rectorului Universităţii din Craiova - I.V. şi mai multor cadre universitare de la Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică.
Au fost solicitate spre observare dosarele nr. 3409/P/2010, 12687/P/2010 şi 14244/P/2010, constatându-se că ofiţerul de poliţie a audiat persoana vătămată, o parte din făptuitori şi a solicitat relaţii şi înscrisuri de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Corpul de Control al Ministrului, Agenţia Română de asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.
Având în vedere că persoana vătămată a sesizat tergiversarea cercetărilor într-o cauză penală, iar pe de o parte, din verificările efectuate nu a rezultat că aceasta ar fi urmarea relei credinţe a ofiţerului de poliţie, ci a unor împrejurări obiective (lipsa relaţiilor solicitate) şi, pe de altă parte, cererea privind tergiversarea este de competenţa procurorului care supraveghează cercetările, s-a apreciat că fapta sesizată de persoana vătămată nu este prevăzută de legea penală, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere petentul, potrivit art. 278 C. proc. pen., iar prin Rezoluţia nr. 1781/II/2/2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva rezoluţiei procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a formulat plângere petiţionarul arătând că soluţia contestată este nelegală întrucât se bazează pe o încadrare juridică greşită a faptelor sesizate şi că ofiţerul de poliţie nu vrea să facă cercetarea unei fapte evidente, respectiv nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile privind litigii de muncă.
Prin Sentinţa penală nr. 74 din 13 martie 2012, Curtea de Apel Craiova a respins plângerea formulată ca nefondată.
S-a apreciat că, în cauză, s-a dispus, în mod corect, neînceperea urmăririi penale faţă de intimat privind infracţiunea prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) deoarece potrivit actelor premergătoare efectuate, nu se poate reţine o rea-credinţă a intimatului în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
S-a constatat că procurorul a analizat dosarele înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova sub nr. 3409/P/2010, nr. 12687/P/2010 şi nr. 14244/P/2010, constatând că intimatul a procedat la audierea persoanei vătămate, a unora dintre făptuitori şi a solicitat lămuriri şi înscrisuri de la anumite instituţii: - adrese către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ale căror copii sunt ataşate la dosar.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs petiţionarul C.I.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, sentinţa judecătorului prin care s-a respins plângerea, cu consecinţa menţinerii rezoluţiei sau ordonanţei de neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată, este definitivă.
În consecinţă, constatând că în speţă, sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată la data de 13 martie 2012, aşadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte reţine că această hotărâre este definitivă, menţiune existentă de altfel atât în minuta, cât şi în dispozitivul sentinţei atacate.
Printre modificările aduse Codului de procedură penală, de natură a contribui la accelerarea soluţionării proceselor se regăseşte şi suprimarea unor căi de atac, respectiv şi a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă în materia plângerii împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată.
Ca atare, întrucât recurentul intimat a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul C.I. împotriva Sentinţei penale nr. 74 din 13 martie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., obligându-l pe recurentul petiţionar C.I. la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul C.I. împotriva Sentinţei penale nr. 74 din 13 martie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2744/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2734/2012. Penal → |
|---|
